Suedia se întoarce la tacticile din timpul Războiului Rece. Dorește combaterea dezinformării

Suedia se întoarce la tacticile din timpul Războiului Rece. Dorește combaterea dezinformăriiSursa: Lonely Planet

Un oficial al noii agenții de „apărare psihologică” a Suediei a declarat că țara a decis să readucă organismul guvernamental din perioada războiului rece, pe fondul temerilor legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Magnus Hjort, director adjunct al agenției, care a fost reînființată luna trecută pentru a combate dezinformarea provenită din alte state, a declarat că îngrijorările au fost sporite în special înaintea alegerilor din Suedia din septembrie, pe fondul „deteriorării situației de securitate” a Europei. Tensiunile cresc în regiune în urma formării de trupe ale Rusiei lângă granița cu Ucraina, determinând discuții dacă Suedia și Finlanda, care nu sunt membre NATO, ar trebui să se alăture alianței militare.

Deși Hjort a spus că nu există nicio amenințare imediată pentru Suedia, el a avertizat: „Nu putem exclude că Suedia poate fi atacată”. Iterația anterioară a agenției a fost închisă în 2008, dar o mare parte din ea a fost demontată cu mulți ani mai devreme, după sfârșitul războiului rece. În timp ce noua agenție se consolidează începând cu 2016, Hjort a spus că ultima criză din Ucraina a pus Suedia în alertă.

Misiunea agenției suedeze de apărare psihologică, care are în jur de 45 de angajați și se așteaptă să crească, este de a „proteja societatea noastră deschisă și democratică, formarea liberă a opiniei și libertatea și independența Suediei”. Citând alegerile din SUA din 2016 și încercările de a interveni în alegerile din 2017 din Franța – care anul trecut a înființat o agenție similară pentru combaterea dezinformării străine și a știrilor false – Hjort a spus: „Statele autoritare au încercat de ani de zile să influențeze alegerile. Diferența astăzi este că prin intermediul rețelelor sociale ai oportunități mai bune de a influența oamenii. De aceea, trebuie să avem capacitatea de a monitoriza o interferență în democrația noastră.”

Anexarea Crimeei de către Rusia din 2014 a determinat Suedia să înceapă să-și reconstruiască „apărarea totală”, combinând securitatea militară, civilă și psihologică, a spus el. „Ceea ce am văzut în ultima vreme este că situația de securitate s-a deteriorat în partea noastră a lumii. A devenit mai tensionat.” Înrăutățirea relațiilor din Europa a arătat că dezinformarea și interferența reprezintă o „parte vitală a setului de instrumente pe care statele autoritare le folosesc pentru a-și atinge obiectivele”, a spus el.

El a adăugat: „Trebuie să avem ceva de analizat, să identificăm acest lucru și să-l putem contracara și de aceea înființăm o agenție de apărare psihologică în Suedia”. În timp ce alegerile vor fi una dintre sarcinile sale cele mai importante în acest an, agenția își propune să demonstreze un angajament pe termen lung pentru „întărirea rezilienței în cadrul populației”, inclusiv între agențiile guvernamentale și municipalitățile pentru a identifica interferența statelor străine în libertatea de opinie.

Dezinformarea venită prin rețelele de socializare

Rețelele de socializare, a spus Hjort, au schimbat dramatic natura apărării psihologice, făcând Suedia „mai vulnerabilă”. În timp ce el a spus că toate companiile de social media ar putea „întotdeauna să facă mai mult” pentru a se proteja de intervenția străină, apărarea psihologică constă și în faptul că cetățenii sunt conștienți că ar putea fi expuși influenței puterilor străine.

Mats Engström, membru la Consiliul European pentru Relații Externe, a declarat că alte agenții suedeze lucrează deja în domeniu, dar crearea agenției de apărare psihologică a fost „un pas suplimentar în lumina amenințărilor crescute”. El a spus că propaganda rusă a vorbit într-un sens negativ la adresa Suediei, în ultimii ani, inclusiv pe probleme precum imigrația, dar că temerile de influență care vor afecta alegerile din 2018 nu par să se materializeze.

Au existat, a spus el, temeri cu privire la modul în care noua agenție ar putea afecta libertatea de exprimare. „Va trebui să abordeze cu mare atenție problemele controversate pentru a nu crea impresia că statul încearcă să înăbușe opiniile critice. Chiar dacă în instrucțiuni se precizează că noua agenție va promova libertatea de exprimare, linia de demarcație nu este ușor de tras”, potrivit The Guardian.

Ne puteți urmări și pe Google News