Suedezii s-au săturat să arunce banii pe ideile Gretei Thunberg

Suedezii au votat cheltuielile pentru climă drept cea mai mare risipă din banii publici în anul 2019, potrivit unui sondaj al Asociației Plătitorilor de Taxe.

Asociația Plătitorilor de Taxe a dat publicității rezultatele sondajului lor anual privind cheltuielile inutile, care desemnează politica climatică drept cea mai mare risipă de bani, în mare parte din cauza faptului că, în ciuda sumelor cheltuite, emisiile de carbon ale Suediei nu doar că nu s-au redus, dar au crescut ușor.

În 2014, Suedia, țara mamă a Gretei Thumberg, a cheltuit 5,2 miliarde de coroane (492 de milioane de euro) pentru a limita emisiile de carbon, o sumă care s-a dublat de atunci, pentru a atinge 12,6 miliarde de coroane (1, 2 miliarde de euro) în bugetul prevăzut în 2020.

Johan Gustafsson, Obudsman pentru Risipă la Asociația Plătitorilor de Taxe din Suedia a declarat:

Ce se mănâncă în Postul Crăciunului. Nu trebuie să lipsească aceste alimente

Vești proaste pentru șoferi. Spoliați și mai rău de ecologismul UE

„Guvernul a mărit de mai bine de două ori alocațiile pentru politica climatică, dat în ciuda acestui lucru, emisiile nu mai scad. În 2018, emisiile chiar au crescut. De aceea politica climatică a fost votată cea mai proastă cheltuială a anului.”

Și Gustafsson a adăugat:

„Prea mulți bani sunt irosiți fără beneficii pentru cei care plătesc.”

Pe locul al doilea în sondaj s-a situat un proiect în care peste un milion de coroane au fost alocate pentru finanțarea „artei dedicate râmelor și ciupercilor”.

Soții Mats și Katrin Caldeborg, inițiatorii bizarului proiect, au declarat pentru ziarul Expressen:

„Arta dedicată păsărilor, bondarilor, gândacilor, râmelor și ciupercilor este un proiect care dorește să răstoarne percepția noastră obișnuită de a vedea și înțelege lumea. Aici, micii locuitori ai naturii nu sunt descriși, ci ei înșiși, cu drepturi depline, sunt destinatarii artei.”

Rezultatele sondajului privind cheltuielile inutile apar pe fondul dificultăților financiare cu care se confruntă tot mai multe autorități locale, din cauza sumelor mari de bani alocate susținerii sociale a imigranților, care în marea lor majoritate nu au fost capabili sau nu au dorit să se angajeze.

Potrivit cifrelor oficiale, circa 90% din imigranții sosiți la apogeul crizei din 2015 și au obținut rezidență permanentă sunt șomeri.