Submarinele rusești n-au scăpat de probleme. Letale pentru inamic, dar și pentru echipaj!
- Ovidiu Drugă
- 16 iulie 2020, 08:15
La aproape 20 de ani de la dezastrul de pe K-141 Kursk în care au murit 118 oameni, submarinele rusești sunt mai amenințătoare ca niciodată.
Recent, un submarin din Clasa Oscar-II a fost fotografiat trecând pe sub Great Belt Bridge, podul care unește insulele daneze Zealand și Funen. Imediat au început discuțiile despre armele teribile aflate la bord. Potrivit expertului naval H. I. Sutton, modernizarea armamentului de pe submarinele din această clasă ar putea include rachetele hipersonice anti-navă Zircon, foarte utile și împotriva unor ținte de suprafață aflate la mică distanță.
În afară de Zirkon, submarinele rusești pot declanșa atacuri devastatoare și cu rachetele de croazieră anti-navă P-800 Oniks sau cu rachetele anti-navă Kalibur, care pot distruge și ținte aflate pe uscat. Submarinele din Oscar-II sunt alimentate de două reactoare nucleare și sunt considerate mult mai silențioase decât cele folosite pe vremea Uniunii Sovietice.
Nouă navă rusească pentru operațiuni submarine secrete. Global Data, în pericol?
Rusia a TRIMIS cel mai NOU submarin cu motor diesel în Marea Neagră
Printre submarinele din Clasa Oscar-II, un caz aparte îl reprezintă Belgorod. Acest submarin are un design special, specializat, și, foarte probabil, este folosit ca submarin de spionaj. Belgorod este echipat pentru a transporta un submarin unic, mai mic, numit Losharik, care se poate scufunda foarte adânc. Belgorod are, însă, și o putere de foc redutabilă, fiind capabil să transporte până la șase torpile Poseidon, cea mai mare construit vreodată, notează site-ul nationalinterest.org.
Chiar dacă reprezintă o forță de temut, submarinele rusești au în continuare probleme. Anul trecut, pe 1 iuie, un incendiu izbucnit la bordul submarinului Losharik a dus la moartea a 14 membri ai echipajului. Oficial, în acel moment, Losharik făcea măsurători subacvatice ale fundului mării în apele teritoriale rusești. Cu toate astea, printre cei 14 membri ai echipajului care au murit s-au numărat și șapte căpitani de rangul I, inclusiv doi eroi ai Federației Ruse.
Conform experților occidentali, prezența acestora la bord poate fi un indiciu că submarinul îndeplinea o sarcină cu risc ridicat sau făcea teste secrete în momentul producerii accidentului. Prin comparație, la bordul submarinul Kursk, în momentul dezastrului, se aflau numai doi ofițeri cu gradul de căpitan de rangul 1.