Decizia Statelor Unite, Canadei, Regatului Unit și Uniunii Europene este tipul de acțiune comună urmărit de Administrația Biden; ea atrage riposta Beijingului

Statele Unite, Canada și aliații lor din Europa au aplicat sancțiuni împotriva unor oficiali chinezi din cauza represiunilor impuse mai ales musulmanilor uiguri, iar lista comună se înscrie în cadrul eforturilor depuse de Administrația Biden în vederea formării unor coaliții împotriva Beijingului.

Sancțiunile, impuse luni de SUA, Canada, Regatul Unit și Uniunea Europeană, vizează actuali și foști oficiali, precum și o organizație paramilitară implicată în detenția în masă a uigurilor din Xinjiang - o provincie din nord-vestul Chinei.

Pentru UE și pentru Regatul Unit, decizia reprezintă primele sancțiuni aplicate Chinei pe tema drepturilor omului după mișcarea democratică din Piața Tiananmen, din 1989. Ministrul de externe al Regatului Unit, Dominic Raab, a condamnat China pentru “încălcarea la scară industrială a drepturilor omului” față de uiguri.

Statele Unite, care au impus sancțiuni similare începând de anul trecut, au mers și mai departe decât aliații lor, calificând acțiunile Chinei drept genocid.

Luni, China a respins acuzațiile și a ripostat imediat în urma sancțiunilor UE, înscriind pe o listă neagră 10 parlamentari europeni, precum și mai multe organizații și mai mulți profesori, cărora li s-a interzis să mai aibă relații cu China sau să călătorească în această țară. Potrivit unei declarații a Ministerului chinez de Externe, decizia UE “nu s-a bazat decât pe minciuni și pe dezinformare”, ea reprezentând un amestec în treburile interne ale Chinei și subminând relațiile țării cu UE.

Demersul aliaților – vizând înghețarea activelor persoanelor vizate și interdicția de a mai călători – este tocmai genul de acțiune colectivă despre care Administrația Biden afirmă că SUA și aliații trebuie să îl aplice pentru a contracara acțiunile Beijingului, având în vedere că guvernul de acolo adoptă niște măsuri tot mai dure atât în țară, cât și în afara granițelor.

“O ripostă comună transatlantică transmite un puternic semnal celor care încalcă drepturile internaționale ale omului“, a declarat secretarul american de stat, Antony Blinken, care, luni, a sosit la Bruxelles pentru discuții cu UE și cu NATO pe teme de securitate.

În prim-planul strategiei sale față de China, Administrația Biden a acordat întâietate colaborării cu aliații și cu alte țări care au aceleași obiective. Una dintre primele întîlniri ale lui Biden cu oficialități din alte țări a fost cea cu lideri din Australia, India și Japonia – trei țări care au dispute teritoriale cu China sau sunt victima unor sancțiuni economice. La întâlnirea lor din această lună, așa-zisul grup QUAD a convenit să-și coordoneze acțiunile în privința producției și distribuției vaccinurilor pentru a contracara diplomația Chinei cu privire la vaccinul produs acolo.

Tot luni, Blinken, care s-a întâlnit separat cu miniștrii de externe ai Regatrului Unit și Canadei, a declarat că dovezile abuzurilor Chinei în Xinjiang sunt nenumărate, el invocând imaginile captate prin satelit, documente ale guvernului chinez și declarații ale martorilor oculari. Ulterior, miniștrii de externe ai Australiei și Noii Zeelande au dat publicității o declarație separată, în care își exprimă sprijinul pentru sancțiuni. Țările respective fac parte dintr-o alianță pe tema schimbului de informații, cunoscută ca având ‘cinci ochi’.

În afara sancțiunilor aplicate unor oficiali chinezi, tot luni, SUA și UE au sancționat și înalți oficiali din armata statului Myanmar, implicați în lovitura de stat de luna trecută. UE a mai adăugat pe listă și o grupare paramilitară din Libia și pe lideri ai acesteia desemnați deja și de SUA, precum și doi oficiali nord-coreeni sancționați deja anterior pentru o perioadă de trei luni.

Deși, anterior, Administrația Biden și-a coordonat demersurile împreună cu UE în privința sancțiunilor impuse Rusiei în această lună pe tema otrăvirii liderului opoziției Alexei Navalnîi, acțiunea lor comună împotriva Chinei este mai problematică și mai delicată, dat fiind aspectul economic.

Atât UE, cât și Regatul Unit caută să-și impulsioneze relațiile comerciale cu China, dorind să intre pe marea sa piață și să facă cât mai multe investiții. Amândouă încearcă să păstreze delicatul – și deseori contestatul – echilibru, pe de-o parte, criticând China în privința drepturilor omului și, pe de altă parte, încercând să-și continue comerțul și investițiile.

Într-un document legat de politica externă a Regatului Unit după Brexit, dat publicității săptămâna trecută, China este considerată drept un important partener comercial, iar premierul Boris Johnson s-a prronunțat împotriva unui așa-zis ‘război rece’ cu Beijingul. Dar, după ce Beijingul a promulgat o nouă lege pe teme de securitate în privința Hong Kongului, Marea Britanie și-a deschis totodată porțile și în fața celor 5 milioane de locuitori din fosta sa colonie.

În același timp, Canada a intrat în mijlocul disputelor dintre SUA și China prin cei doi cetățeni ai săi acuzați de spionaj și condamnați recent la peste doi ani de închisoare – un demers care, în opinia guvernului de la Ottawa, ar fi o ripostă dată în urma arestării șefei serviciului financiar al companiei Huawei Techonology la cererea autorităților din SUA.

Începând cu Adinistrația Trump, Statele Unite au impus sancțiuni unor oficiali chinezi din cauza situației din Xinjiang și Hong Kong. Totuși, sancțiunile nu au descurajat Beijingul, guvernul continuând să agreseze populația din Hong Kong și Xinjiang și se presupune că mulți dintre oficialii chinezi înscriși pe lista neagră dețin puține active în străinătate.

Administrația Biden are cu precădere nevoie de o acțiune colectivă în privința sancțiunilor ca să se asigure că ele sunt eficiente și că, dacă nu sunt prea punitive din punct de vedere financiar, cel puțin creează un cordon diplomatic de cenzură, după cum susțin oficialii americani.

“Nicăieri în lume niște sancțiuni unilaterale nu au dus la o tranziție democratică dacă nu a existat o abordare multilaterală și coordonată“, a declarat un înalt oficial al administrației.

Sancțiunile de luni ale UE, Regatului Unit și Canadei au înscris pe listă patru foști sau actuali oficiali din Xinjiang implicați în coordonarea serviciilor de poliție și de securitate din provincie, invocându-se încălcări ale drepturilor omului, programe de muncă forțată și arestări în masă.

Pe lista neagră a mai fost înscrisă și divizia de securitate a Corpului de Producție și Construcție din Xinjiang – o organizație paramilitară care administrează centrele de detenție și rețeaua plantațiilor de bumbac, despre care organizațiile unor militanți pentru drepturile omului susțin că îi supun pe uiguri la muncă forțată.

Statele Unite au mai sancționat doi oficiali, după ce anterior înscriseseră alți doi pe lista neagră pentru încălcări ale drepturilor omului, precum și Departamentul Construcții.

Ripostând în urma sancțiunilor UE, Beijingul a înscris pe lista neagră un critic marcant din Europa, respectiv, europarlamentarul german Reinhard Bütikofer, din partea Verzilor, și parlamentarul olandez Sjoerd Sjoerdsma, cunoscut susținător al drepturilor omului din Uniunea Europeană.

Guvernul olandez l-a convocat pe ambasadorul chinez pentru explicații pe această temă. Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a calificat riposta Chinei drept “regretabilă și inacceptabilă”, ea fiind criticată de altfel și de alți europarlamentari, care însă vor trebui să aprobe un acord de investiții între China și UE, finalizat în decembrie.

Traducere: Rador