După aproape șase decenii, dialogul dintre Washington și Havana a fost reluat, singurul obstacol în calea unui dezgheț total rămânând embargoul impus statului comunist. Ridicarea lui anunță o luptă politică grea în capitala americană.
Anunțul restabilirii relației dintre Washington și Havana, înghețate de aproape șase decenii, a luat prin surprindere întreaga lume, într-o perioadă în care ochii erau ațintiți spre alte dosare internaționale. Decizia Statelor Unite de a renunța la „politica rigidă și învechită” cu privire la Cuba, așa cum a numit-o președintele Barack Obama, a fost salutată dintrun colț în altul al lumii, dar i-a dezamăgit pe disidenții cubanezi refugiați în SUA și aripa conservatoare a politicii americane. Rămân însă multe de făcut pentru a rupe blocajul dintre cele două țări instalat odată cu Revoluția cubaneză din 1959.
Mijlocirea Papei
Relansarea dialogului peste Strâmtoarea Florida s-a produs în jurul unui schimb de prizonieri - doi americani, deținuți în Cuba, contra a trei cubanezi suspectați de spionaj și încarcerați în SUA. Negocierile s-au purtat la nivel înalt timp de 18 luni și, pentru prima dată din 1959, Barack Obama a discutat la telefon preț de o oră cu Raul Castro, liderul cubanez. Papa Francisc însuși ar fi mediat acest dialog, iar anunțul deblocării relației dintre SUA și Cuba a coincis, nu cu totul întâmplător, cu ziua de naștere a Suveranului Pontif.
Ne puteți urmări și pe Google News
Marți seara, cei doi lideri au ținut simultan un discurs televizat în care au anunțat restabilirea relațiilor diplomatice. La Havana, anunțul a fost primit cu bucurie de oamenii de rând. Rămâne însă de rezolvat principala problemă, cea a embargoului impus de SUA Cubei. Pentru a fi ridicat, este nevoie de votul Congresului care, după alegerile parțiale din noiembrie, va fi dominat de republicani, rivalii președintelui democrat Barack Obama. Presa americană a atras însă ieri atenția că SUA a rămas singura țară care mai aplică acest embargou Cubei, iar măsura riscă să afecteze relațiile dintre Washington și țările din America Latină. Mai mult, China și Rusia începuseră deja să investească în insula comunistă, spre îngrijorarea americanilor.
Analiștii subliniază că vestea-surpriză se înscrie în strategia de imagine la care Barack Obama lucrează pe finalul celui de-al doilea mandat prezidențial.
Recomandările noastre
