La mai bine de o lună de la extrădarea în SUA a patronului CoinFlux, Vlad Călin Nistor, și a altor români pentru care autoritățile din SUA au solicitat celor de la București arestarea în vederea predării, apar noi detalii ale operațiunii desfășurare de Secret Service în colaborare cu DIICOT și Poliția Română. Primul dintre ele este legat de dimensiunea prejudiciului, care se ridică la 34 de milioane de dolari, iar al doilea – întinderea rețelei, care cuprinde patru persoane din SUA, 15 din România și una din Bulgaria.

Numai că în decembrie 2018, avocații au susținut că arestarea și predarea patronului CoinFlux s-a realizat în baza unui e-mail trimis de către un agent al Secret Service. Sâmbătă, un comunicat al Poliției Române confirmă că agenții Secret Service au participat și la percheziții.

 

Arestare cerută prin e-mail

În 20 decembrie, în boxa arestaților de la Curtea de Apel București au fost introduși Vlad Călin Nistor și alți patru români. Unul dintre ei, Alexandru Ion, era solicitat în baza unei cereri care venea din partea Ambasadei SUA. „Nicio ambasadă nu poate solicita extrădarea: dacă o face, o face degeaba. Nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în tratatul de cooperarere”, spunea, atunci, avocatul lui Alexandru Ion. În aceeași boxă se afla și Vlad Călin Nistor. Apărătorul acestuia din urmă, Anatol Pânzaru, a încercat și el să-i convingă pe magistrați că nu sunt îndeplinite suficiente condiții legale pentru extrădarea clintului său. „Singurul act relevant este acest email trimis de un agent special al Secret Service în care se arată că domnul Vlad Nistor a schimbat monedă bitcoin în monedă fiduciară şi că ar fi ştiut că (n.r. – sumele) provin din infracţiuni. Dar el cu asta se ocupă, cu schimb de monedă, la fel ca un exchange sau o bancă”, a spus avocatul lui Nistor.

Curtea de Apel a admis atunci propunerea de arestare în vederea predării, apoi Înalta Curte a confirmat decizia.

 

Cum s-a apărat patronul CoinFlux

În esență, membrii rețelei se ocupau cu fraude online: vindeau pe EBay sau Craigslist mașini care în realitate nu existau, determinându-i pe creduli să le plătească sume în avans. Sumele, în dolari, erau convertite imediat în cripto-monede, apoi erau transformate înapoi în monedă fiduciară cu ajutorul firmei patronate de Vlad Călin Nistor. Clujeanul a arătat, în ultimul cuvânt, că a efectuat peste 200.000 de tranzacţii cu monede virtuale și nu știa că banii virtuali pe are i-a schimbat provin din infracțiuni. „Când încerci să creşti un business nu te gândeşti că comiţi infracţiuni, pentru că valoarea acelui business este diminuată”, a spus Vlad Nistor în fața instanței.

 

Te-ar putea interesa și: