Articolul lui Vladimir Putin despre „unitatea istorică” dintre ruşi şi ucraineni a stârnit întrebări la Casa Albă asupra ideilor sale finale. O întâlnire a mai multor oficiali americani din luna octombrie a anului 2021 a condus rapid către concluzia că războiul era iminent.
Secretarul de stat Antony Blinken, secretarul Apărării Lloyd Austin, șeful Statului Major, generalul Mark A. Milley și directorii serviciilor americane de informații s-au strâns în Biroul Oval pentru o ședință de maximă importanță. La reuniune au mai participat și președintele Joe Biden, vicepreședinta Kamala Harris și consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan. Întâlnirea a avut loc în luna octombrie a anului trecut și a vizat o analiză strict secretă asupra mișcărilor făcute de armata rusă în ultimele luni la granițele de est, nord și sud ale Ucrainei.
Analiza se baza pe imagini din satelit, comunicații interceptate și declarații ale surselor de la fața locului. Informațiile deținute la acel moment arătau că președintele rus Vladimir Putin avea deja un plan de război la scară largă în Ucraina. Datele proveneau de la anumite persoane de la nivelul conducerii politice rusești, dar și din aparatul de spionaj și cel militar.
Evaluările lui Milley și Burns
Generalul Milley a explicat pe larg cu ajutorul hărților poziționarea trupelor rusești. El a remarcat un plan care ar putea reprezenta o amenințare directă pentru flancul estic al NATO. Mai mult decât atât, observațiile lui Milley arătau că planul Rusiei putea viza arhitectura de securitate instituită în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. „Evaluăm că intenționează să efectueze (…) un atac strategic asupra Ucrainei din mai multe direcții simultan”, a avertizat șeful Statului Major al Armatei SUA.
Milley explica că Putin intenționa să atace Kievul dinspre est pe axa deschisă dinspre Cernihov și dinspre vest pe un culoar între zona de excludere de la Cernobâl și mlaștinile din jur. Atacul era prevăzut iarna, pentru că pământul înghețat ar fi permis avansarea tancurilor. Kievul ar fi trebuit să cadă în trei-patru zile, conform planurilor lui Putin.
Forțele speciale rusești aveau misiunea să-l prindă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și să-l înlăture de la putere. Armata chiar a avut permisiunea să-l elimine în cazul în care era necesar acest lucru. Neutralizarea președintelui ucrainean ar fi făcut loc la Kiev unui guvern marionetă prietenos cu Kremlinul.
Atribuțiile armatei lui Vladimir Putin
Alte forţe ruseşti trebuiau să atace dinspre est şi să ajungă până la fluviul Nipru, în centrul Ucrainei. În același timp trupele mobilizate în Peninsula Crimeea aveau sarcina să ocupe coasta de sud-est. Aceste acţiuni erau estimate să dureze câteva săptămâni, urmate de o pauză pentru regrupare şi reînarmare.
Următoarea etapă presupunea împingerea armatei ucrainene spre Vest, până la o linie care se întinde dinspre Republica Moldova către vestul Belarusului. Vestul Ucrainei era văzut ca o zonă tampon, populată, în concepţia lui Putin, de „neo-nazişti rusofobi iremediabili”.
Declarațiile lui William Burns
Directorul CIA, William Burns, ambasadorul de la Moscova şi cel care a avut cele mai directe interacţiuni cu Putin dintre toţi ceilalţi participanţi la şedinţă, l-a descris pe preşedintele rus ca fiind fixat pe Ucraina. Controlul asupra ţării vecine era sinonim cu ideile lui Putin despre identitatea rusească şi exercitarea autorităţii.
Cu trei luni mai devreme, în iulie, liderul de la Kremlin publicase un eseu de 7.000 de cuvinte intitulat „Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor”. Ruşii şi ucrainenii, susţine Putin, sunt „acelaşi popor”, iar Moscova a fost „jefuită” de propriul său teritoriu de către Occident. Jake Sullivan a explicat la acea vreme că tocmai acest articol a atras atenţia şi a făcut Washingtonul să se întrebe asupra „jocului său final”. Precizia planificării războiului şi convingerea lui Putin că Ucraina trebuie readusă la „Patria Mamă” au dus spre concluzia că războiul era iminent, notează „The Washington Post”.
În plus, interpretarea analiştilor era că Putin nu lua în calcul un răspuns puternic şi unitar din partea Occidentului în cazul unui război la scară largă în Ucraina. Preşedintele rus vedea Europa şi Statele Unite blocate în combaterea pandemiei de COVID-19. De asemenea, nu percepea administraţia Biden ca fiind dornică de războaie după experienţa din Irak şi retragerea din Afganistan, considerată de unii umilitoare.
Reacția lui Joe Biden
Pe măsură ce era informat despre planul lui Putin şi convingerile sale, Biden, care a promis că va ține SUA departe de războaie, devenea tot mai hotărât că liderul rus trebuie fie descurajat. „Practic a avut două reacţii”, a dezvăluit Jake Sullivan. Prima a fost că Putin trebuie descurajat şi informat asupra consecinţelor. Biden a mai susținut că aliaţii trebuie să știe despre evaluarea administraţiei americane. De asemenea, țările aliate trebuie aduse alături de Washington într-o postură de ameninţări cu sancţiuni la adresa Rusiei, consolidare şi extindere a apărării NATO şi ajutorare a Ucrainei.
Totuşi, în octombrie anul trecut, aliaţii din NATO erau departe de a fi uniţi asupra abordării faţă de Moscova, iar credibilitatea Statelor Unite era slabă după cele întâmplate în Irak şi Afganistan şi mandatul lui Donald Trump, care parcă a încercat să submineze alianţa. Era destul de neclar dacă Biden ar fi putut conduce efectiv Occidentul într-un răspuns împotriva expansionismului rusesc, subliniază „The Washington Post”.
Deşi nu era membră NATO sau UE, Ucraina se mişca de ceva ani pe orbita politică, economică şi culturală occidentală. O mişcare văzută de Putin ca o derivă de la lumea imaginată de el.
Volodimir Zelenski a rămas sceptic
După şedinţa din octombrie, William Burns a fost trimis la Moscova pentru a discuta cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev. Directoarea comunităţii americane de informaţii, Avril Haines, s-a dus la Bruxelles, pentru a informa aliaţii din NATO. Cele două deplasări au avut loc la începutul lunii noiembrie.
Tot în acelaşi timp, Antony Blinken s-a întâlnit la Glasgow cu Volodimir Zelenski. După discuţie, şeful diplomaţiei americane a văzut în preşedintele ucrainean un om „serios, chibzuit şi stoic”, atât încrezător, cât şi neîncrezător. Zelenski i-a transmis lui Biden că îşi va informa echipa asupra evaluării Statelor Unite. Totuși. liderul ucrainean s-a arătat îngrijorat de un colaps economic în Ucraina dacă ar intra în panica apropierii unui război la scară largă.
De altfel, în lunile ce au urmat, Zelenski ţinea să manifeste scepticism în ceea ce privea invazia Rusiei tocmai pentru a evita panica. Însă nu doar teama de panică îl determina pe Zelenski să manifeste scepticism, ci și faptul că Statele Unite ofereau puține informații pentru a-și susține avertismentele. Potrivit șefului diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, această reținere în a împărtăşi informaţii specifice a durat „până în ultimele patru sau cinci zile înainte de lansarea invaziei”. În cele din urmă, invazia a început iarna, aşa cum a prezis generalul Mark Milley.
SUA a avut încredere în forța Ucrainei
Încă din toamna anului trecut, administraţia Biden era convinsă că ucrainenii vor lupta pentru ţara lor. Datorită antrenamentelor oferite de Statele Unite, Marea Britanie și NATO, armata ucraineană era mai profesionistă, mai bine organizată şi mai bine echipată decât în momentul anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia şi izbucnirii rebeliunii din Donbas, în 2014.
Zelenski a fost alarmat în primele ore ale invaziei. Prima sa rugăminte către Biden a fost să insiste pentru o coeziune mondială în jurul Ucrainei şi să exercite presiuni asupra lui Putin pentru a opri războiul. „Vom lupta, ne vom apăra, vom rezista, dar am nevoie de ajutorul tău”, i-a spus Zelenski președintelui american, scrie The Washington Post.