Apneea în somn poate fi legată de anumiți indicatori de sănătate a creierului, potrivit unui nou studiu. Studiul a analizat persoanele cu apnee obstructivă în somn, o afecțiune în care mușchii gâtului se relaxează în timpul somnului și blochează căile respiratorii.

Cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și studii de somn pentru a examina dacă apneea în somn a fost alterată cu două tipuri de metode neobișnuite în substanța albă a creierului. 

Etapele somnului 

Atât apneea severă în somn, cât și timpul redus petrecut în stadiile profunde ale somnului au fost asociate cu acești doi biomarkeri, care au fost legați de un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer sau de declin cognitiv general, precum și de a avea un accident vascular cerebral. Cercetările au descoperit „o asociere destul de semnificativă între durata somnului cu unde lente sau somnul profund”, a spus Bryce Mander, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea din California.

Studiul a inclus peste 140 de persoane a căror vârstă medie era de aproximativ 73 de ani. Toți participanții au fost examinați pentru unul dintre cei doi biomarkeri, dar doar 103 au fost testați și pentru al doilea. Grupul a fost împărțit între persoanele cu apnee ușoară, moderată și severă, iar majoritatea oamenilor nu s-au confruntat cu o afectare cognitivă în timpul studiului. 

Unul dintre biomarkerii pe care cercetătorii i-au căutat în scanările creierului a fost hiperintensitățile substanței albe, „puncte luminoase observate frecvent în substanța albă a creierului la RMN, care apar odată cu îmbătrânirea și bolile vasculare”, a spus dr. Diego Carvalho, un profesor asistent de neurologie la Mayo Clinic Center for Sleep Medicine. 

Al doilea biomarker, numit „anizotropie fracționată a genului corpului calos”, este legat de modul în care apa curge prin firele celulelor creierului. Modificările în acest flux de apă sunt legate de deteriorarea axonilor și pot fi un semn precoce al bolii vasculare. Corpul calos este un mănunchi de fibre nervoase care leagă cele două emisfere ale creierului și conține cea mai densă substanță albă a organismului. 

Declinul cognitiv 

Folosind polisomnografia, adică varietatea de date colectate în timpul unui studiu de somn, cercetătorii au descoperit că participanții care au petrecut mai puțin timp în somnul cu unde lente au părut mai afectați de ambele tipuri de biomarkeri în RMN-urile lor. Separat, persoanele cu apnee severă au părut mai afectate de anomaliile substanței albe decât persoanele cu apnee ușoară sau moderată.

Cercetarea dezvăluie asocieri între apneea în somn, somnul profund și anomaliile substanței albe, dar nu se poate spune dacă aceste diferențe au cauzat anomaliile sau dacă diferențele de substanță albă ar putea interfera cu somnul. RMN-urile și polisomnografia au fost efectuate la o distanță de aproximativ 1,7 ani, dar cercetătorii au colectat fiecare tip de date, oferind doar instantanee ale creierului și tiparelor de somn ale pacienților. 

Studiul nu a urmărit participanții pentru a vedea cine ar putea dezvolta demență. Cu toate acestea, noul studiu introduce idei importante despre „modul în care apneea în somn și tulburările de somn ar putea fi asociate cu declinul cognitiv”, a spus el, potrivit Live Science.