Discursul prin care Kremlinul nu încetează să le repete rușilor că se află într-un război cu Occidentul funcționează perfect. O mare parte a populației este convinsă că o conflagrație este iminentă.

Nu mai puțin de 81% dintre ruși cred că Statele Unite sunt o amenințare, aceasta fiind cifra cea mai mare de la dispariția Uniunii Sovietice, în 1991, observă The Economist.

Presa obedientă Kremlinului nu încetează să repete varianta unei agresiuni americane și occidentale purtate pe toate fronturile  - economic, ideologic, Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană, Ucraina, țările baltice...

Decizia de săptămâna aceasta a Rusiei, de a vinde rachete antiaeriene S-300 Iranului, ceea ce va face mai dificilă încheierea acordului privind programul nuclear, este considerată un răspuns al Moscovei la amenințările occidentale. Iar dacă o creștere a tensiunilor în Orient va duce la creșterea prețului petrolului, cu atât mai bine pentru Rusia, dependentă de exporturile de hidrocarburi.

Cele mai delirante teorii despre comploturi sunt etalate în presa rusească. Primul canal de televiziune le explica de curând telespectatorilor săi că Uniunea Europeană a început să se dezvolte și să prospere odată cu dispariția URSS și a blocului comunist. Dar acum expansiunea a fost oprită, așa că UE va intra curând în colaps.

Stabilizarea recentă a economiei ruse a fost celebrată de curând ca o mare victorie. După ce și-a pierdut jumătate din valoarea ei, rubla a reuperat o parte din terenul pierdut față de dolar, iar inflația de 17% este mai mică decât se aștepta regimul de la Kremlin. Astfel că recesiunea ar putea fi de „numai” 3%, față de 5% cât se estimase inițial.

În timpul acesta, popularitatea lui Vladimir Putin atince cele mai înalte culmi.

Motivul pentru care liderul de la Moscova joacă această carte a confruntării cu Occidentul, și încă cu succes, este înainte de toate unul interior, arată The Economist. Acesta citează un studiu al lui Alexei Kudrin, un fost ministru de Finanțe și sociolog, membri al Think Tank-ului numit New Economic Growth. Lucrarea arată că motivația principală din spatele cuceririlor de teritorii din Ucraina este nevoia Kremlinului de a-și consolida puterea după manifestațiile din iarna lui 2011-2012.

„Aceste proteste erau înainte de toate ale clasei de mijloc, frustrată de lipsa oricărei perspective. După un deceniu de dezvoltare rapidă, are a ameliorat nivelul de trai, se manifestau aspirații pentru ameliorarea justiției, a educației, a sănătății, atât cât ar fi permis un regim corupt ca al lui Putin. În ochii clasei de mijloc, Putin a devenit mai curând un simbol al stagnării decât al securității. Încrederea în organismele statului era slabă și mulți începuseră să compare situația cu cea de la jumătatea anilor 1980, care a dus la prăbușirea URSS.”

Anexarea Crimeii a schimbat total situația. Alexei Navalnîi, unul dintre liderii manifestațiilor din 2011-2012, care acuzase Partidul Rusia Unită al lui Putin ca o formațiune de hoți și de derbedei, explică în ce fel Putin a schimbat miza politică, substituind construcția unui stat modern cu naționalismul imperialist.

Războiul de cuceriri teritoriale în răsăritul Ucrainei și criza economică au transformat la rândul lor euforia de după anexarea Crimeii într-un patriotism paranoic întors către occidentali.

Iar n sondaje, procentul de mulțumire față de Vladimir Putin ajunge și la 90%.

Bugetul statului arată cu claritate care este strategia Kremlinului. Cheltuielile militare și de securitate reprezintă 40% din total. În vreme ce cheltuielile cu sănătatea și cu infrastructura au scăzut drastic, instituțiile de stat au parte de un tratament preferențial. Este nevoie de aportul lor pentru a continua să răspândească ura și teoriile conspiraționiste.