Trei mari teme: siguranța cibernetică, corupția și relația cu Rusia
Războiul informațional este o realitate mondială, așa că nu putea lipsi din documentul SNAp tema siguranței cibernetice. Există și în momentul de față pericolul ca România să fie ținta unui atac cibernetic.
În ceea ce privește corupția, aici lucrurile sunt diferite față de precedenta strategie, dezvoltată de președintele Iohannis în primul mandat. În documentul SNAp pe perioada 2015-2019, fenomenul corupției era consemnat ca un pericol la adresa securității naționale, iar serviciile secrete aveau ca sarcină să strângă informații și să conlucreze cu organele judiciare (n.r. celebrele protocoale funcționau). De data aceasta, corupția nu mai este o temă centrală, dar este cuprinsă în document, iar diminuarea ei va fi atributul instituțiilor juridice și a Justiției, în primul rând.
Într-unul dintre articolele din document se face referire la Federația Rusă. Țara condusă de Putin nu este catalogată ca inamic, dar se menționează agresivitatea Rusiei, precum și escaladarea tensiunilor în zona Mării Negre. În art. 104 se consemnează: ”Potenţialul de escaladare a tensiunilor existente în regiune, pe fondul consolidării posturii ofensive şi agresivităţii Federaţiei Ruse din ultimii ani şi al perfecţionării instrumentarului hibrid pe care îl utilizează, reprezintă o preocupare majoră de securitate în context naţional”. De aici, s-a iscat imediat conflictul diplomatic.
Purtătoarea de cuvânt al diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a declarat joi, 11 iunie, într-o conferinţă de presă, că noua strategie de apărare a României prezintă Rusia „în secţiunea ameninţări” şi a reiterat că Occidentalii aruncă vina în mod gratuit asupra Moscovei, conform Hotnews.. Zaharova a afirmat că plasarea Rusiei în rândul surselor de probleme globale nu este un lucru nou pentru Moscova.
A doua zi, pe 12 iunie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reacționat. Ambasadorul rus la Bucureşti Valery Kuzmin a fost convocat la MAE în legătură cu declaraţiile purtătorului de cuvânt de la Moscova care a comentat menţionarea comportamentului agresiv al Rusiei în regiune în Strategia Naţională de Apărare a României, afirmând că Bucureştiul a început să plagieze, ceea ce arată că politicienii români nu sunt capabili să gândească independent.
„În contextul declaraţiilor din 11 iunie 2020, ale purtătorului de cuvânt al MAE rus în legătură cu Strategia Naţională de Apărare a României, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus ca ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valery Kuzmin, să fie convocat astăzi (n.r.vineri), 12 iunie 2020, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, unde a avut loc o discuţie la nivel de secretar de stat. Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculăescu a comunicat ambasadorului Kuzmin faptul că menţionarea Federaţiei Ruse în Strategia Naţională de Apărare a României nu ar trebui să constituie un motiv de surprindere, acesta fiind efectul comportamentului cunoscut al părţii ruse în regiune din ultimii ani. Acest comportament este evaluat ca destabilizator, inclusiv în cadrul poziţiilor comune adoptate la nivelul NATO şi Uniunii Europene”, transmite MAE.
Recomandările noastre
