De asemenea, Ministerul mai arată că bazinul Mării Negre a devenit, în ultimii ani, un mediu de risc politic mărit, iar evenimentele din vara anului 2016 din Turcia au efecte asupra mediului investițional din această țară, cu impact potențial asupra securității energetice europene.  

Interconectarea cu sistemele de transport de gaze din statele vecine, deşi necesară pentru asigurarea securităţii în aprovizionare, necesită investiții în capacități IT. Până acum, licitațiile pentru importul dinspre Ungaria și rezervările de capacitate asociate, dar și pentru capacitatea pe firul Isaccea-Negru Vodă I au avut loc pe platforme externe, se mai arată în proiectul de Strategie. 

O altă vulnerabilitate internă de securitate energetică este problema complexurilor energetice pe bază de lignit și huilă. EVZ vă prezintă, pe larg, aceste riscuri, aşa cum apar descrise în proiectul Strategiei Energetice a României. 


1. Interesele private
“Transparența și combaterea corupției țin, de asemenea, de buna guvernanță. Energia este un sector cu mari interese financiare, cu grupuri de interese puternice și active. Echilibrul dintre ele trebuie realizat sub arbitrajul competent al statului, în sensul funcționării eficiente, stabile și echitabile a întregului sector energetic. Elaborarea și modificarea legislației din sectorul energetic are consecințe majore asupra economiei în ansamblu, dar și asupra securității naționale. Legislația este, uneori, modificată în mod conjunctural, fără transparența necesară. Fundamentarea actului legislativ este, uneori, precară și înconjurată de suspiciuni privind ingerințele unor grupuri de interese”.

2. Riscuri mărite în regiune
“Bazinul Mării Negre a devenit, în ultimii ani, un mediu de risc politic mărit. Riscul folosirii tranzitului de gaz prin Ucraina ca armă într-un conflict politico-militar ridică semne de întrebare asupra stabilității pe termen lung a rutei ucrainene de aprovizionare cu gaze, cu impact asupra stabilității țării vecine și influențe la nivel regional. Evenimentele din vara anului 2016 din Turcia au efecte asupra mediului investițional din această țară, cu impact potențial asupra securității energetice europene. Pe termen mediu, este necesară clarificarea problemei tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, începând cu 2019, precum și realizarea la timp a unor ajustări de infrastructură şi a unor aranjamente contractuale care să asigure României siguranța în aprovizionare cu gaze naturale de import. Ca țară de frontieră a UE, România este direct expusă creșterii tensiunilor geopolitice în Bazinul Mării Negre. În același timp, România se poate evidenția ca furnizor regional de securitate energetică. Fluxul de gaz natural dinspre România ar ajuta țări ca Republica Moldova și Bulgaria să-şi reducă dependența excesivă de o sursă unică, iar producătorii din România ar primi un impuls de a investi în prelungirea duratei de viață a zăcămintelor existente și în dezvoltarea de noi zăcăminte. Prin modernizarea capacităților de înmagazinare de gaz natural și prin sisteme de echilibrare și de rezervă pentru energia electrică, România poate aduce o contribuție importantă la piața regională a serviciilor tehnologice de sistem (STS)”.

3. Lipsa de interconectare
“Interconectarea cu sistemele de transport de gaze din statele vecine necesită investiții în capacități IT, pentru a permite tranzacții și alte operațiuni transfrontaliere, atât printr-un sistem de control și achiziție de date (SCADA) compatibil cu rețelele vecine, cât și printr-o platformă de tranzacționare pentru ziua următoare sau intrazilnică. Până acum, licitațiile pentru importul dinspre Ungaria și rezervările de capacitate asociate, dar și pentru capacitatea pe firul Isaccea-Negru Vodă I au avut loc pe platforme externe. Pentru a juca un rol regional important, sunt necesare dezvoltarea internă a SNT și interconectarea în flux bidirecțional cu statele vecine, precum și o piață a gazelor competitivă, lichidă și transparentă. În prezent, peste 95% din producția națională de gaze provine de la doi mari participanți la piață, fapt ce constituie o vulnerabilitate de securitate, dat fiind caracterul închis al piețelor de furnizare. Rezilierea unui contract de producție internă cu volume mari poate perturba activitatea producătorului. Utilizarea producției interne necesită un grad sporit de flexibilitate, inclusiv prin utilizarea multiciclu a capacităților de înmagazinare. Deschiderea interconectorilor cu țările vecine și a coridoarelor regionale va fi atât o oportunitate pentru export, cât și o extindere a capacităților de import, cererea și oferta la nivel regional având impact în activitatea producătorilor locali”.

4. Costurile mari cu emisiile 
“O altă vulnerabilitate internă de securitate energetică este problema complexurilor energetice pe bază de lignit și huilă. Pe fondul creșterii anticipate a prețului certificatelor ETS, cărbunele va suporta presiunea competitivă a tehnologiilor cu emisii scăzute de Gaze cu Efect de Seră. Inevitabil, pe termen lung se va reduce ponderea cărbunelui în mixul de energie primară al României. Situația economică și socială a acestor societăți cu capital majoritar de stat trebuie rezolvată prin restructurarea și eficientizarea activității, concomitent cu reconversia treptată a zonelor miniere, ținându-se cont de importanța lor în securitatea energetică națională și de caracterul monoindustrial al acestor zone”.

Puteţi citi integral documentul strategiei aici