Străinii care nu stau în România, dar sunt căsătoriți cu români, pot obține cetățenia. Legea merge la promulgare

Străinii care nu stau în România, dar sunt căsătoriți cu români, pot obține cetățenia. Legea merge la promulgare Sursa foto: Arhiva EVZ

Camera deputaților a dat votul decisive pentru modificarea legii 21/1991 a cetățeniei și este intrpdus un nou articol.

 Pe lângă străinii ce stau în România de multă vreme sau sunt căsătoriți cu cetățeni români de mai mulți ani, vor putea obține cetățenia română și străinii cu soț sau soție din țara noastră ce locuiesc în afara granițelor acesteia. Prin acest proiect de lege care merge acum la promulgare se dorește, de fapt, modificarea Legii 21/1991 a cetățeniei române, în sensul introducerii unei noi situații în care un cetățean străin sau apatrid căsătorit cu o persoană din România să poată solicita acordarea cetățeniei române.

Mai exact, este vorba despre cetățenii străini căsătoriți cu români sau românce care trăiesc în afara granițelor României. Astfel, se va putea acorda cetățenie română unui cetățean străin și în cazul în care “este căsătorit şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român, de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei”, după cum apare în proiectul de lege.

Ce prevede legea în acest moment

Acum, Legea 21/1991 stabilește că poate cere acordarea cetățeniei române un cetățean străin care ”s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei”. Astfel, cu condiția să fie căsătorit de mai mulți ani cu un cetățean român, un cetățean străin sau apatrid va putea cere acordarea cetățeniei indiferent dacă locuiește în străinătate sau în țara noastră. „În ultimele decenii, mulţi cetăţeni români s-au căsătorit cu cetăţeni străini şi locuiesc în afara ţării. Soţii acestora, cetăţeni străini, deşi nu au domiciliat niciodată în România, au învăţat limba română, împărtăşesc valori şi tradiţii româneşti, dovedesc cunoaştere şi interes pentru cultura şi istoria poporului român, sunt ataşaţi civilizaţiei noastre”, după cum motivează inițiatorii apariția propunerii.

Ne puteți urmări și pe Google News