Evenimentul Zilei > Actualitate > Stelian Fuia: Să negociem la sânge cu UE politica agricolă
Stelian Fuia: Să negociem la sânge cu UE politica agricolă

Stelian Fuia: Să negociem la sânge cu UE politica agricolă

Avem şanse să devenim o forţă europeană în agricultură. Trebuie doar să luptăm pentru interesele noastre la nivel european, spune şeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor.

România poate deveni un "jucător important pe piaţa agro-alimentară, o forţă europeană şi globală", dacă îşi va negocia o poziţie bună în cadrul viitorului buget european multianual, pentru perioada 2014-2020, susţine Dr. Ing. Stelian Fuia, preşedintele Comisiei de Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice din Camera Deputaţilor, într-un interviu pentru "Evenimentul zilei".

"România nu trebuie să fie în acord cu Politica Agricolă Comună (PAC). România trebuie să negocieze la sânge şi să pună în acord PAC cu necesităţile noastre. Un PAC care nu corespunde nevoilor de dezvoltare ale unui stat membru nu ar trebui să obţină consensul ţărilor membre numai de dragul consensului", explică oficialul.

Potrivit acestuia, ultima comunicare cu privire la cadrul financiar multianual stabileşte pentru PAC un buget de 372 milioane de euro, adică o reducere de numai 7% faţă de perioada 2007-2013. În ce constă noua Politică Agricolă Comună? Aceasta se va baza pe doi piloni importanţi: pilonul I – pentru plăţile pe suprafaţă şi pilonul II – pentru investiţiile în infrastructura spaţiului rural şi a fermelor.

"Din punct de vedere bugetar, dacă se va obţine şi acordul ţărilor membre pe acest buget, viitorul arată bine. Mai departe, depinde de cum îşi va negocia România poziţia în cadrul acestui buget", susţine deputatul democrat-liberal.

Miza negocierilor

Potrivit acestuia, în pilonul I, România ar trebui să negocieze pentru devansarea din 2016 în 2014 a momentului când plăţile pe suprafaţă vor ajunge la nivelul de convergenţă agreat cu Comisia Europeană.

"Atât timp cât acţionăm pe o piaţă unică, fermierii ar trebui să aibă aceleaşi condiţii de competitivitate", argumentează el. În plus, spune Stelian Fuia, este nevoie de o schemă simplificată de plată pentru micii fermieri.

O noutate este faptul că 30% din plăţile pe suprafaţă vor fi făcute în funcţie de anumite condiţionalităţi eco. Prin noua PAC, "agricultorii vor fi obligaţi să facă o agricultură mai durabilă, cu respectarea mediului ambiant", explică Stelian Fuia. El spune că România mai susţine neplafonarea plăţilor pe exploataţie.

Încă 6 miliarde euro, până în 2013

Pe pilonul II, România a avut o alocare bună, 9,37%, şi ar trebui să lupte pentru a o menţine, "ceea ce ar însemna aproximativ 9 miliarde euro pentru investiţii în spaţiul rural şi dezvoltarea fermelor", precizează şeful Comisiei de Agricultură din Cameră.

România mai poate accesa încă circa 6 miliarde euro din actualul PAC, care se încheie în 2013. Aceşti bani, spune Fuia, "pot schimba în mod definitiv, în bine agricultura României", iar cifrele aduc veşti bune: suprafaţa necultivată a scăzut, în 2011, până la aproximativ un milion de hectare, faţă de 3 milioane în anii trecuţi.

EXPLOATAŢIILE MARI MAI AU DE AŞTEPTAT

Agricultura de subzistenţă, parte din cultura noastră

România va renunţa mai greu la micile exploataţii agricole, una dintre cauze fiind faptul că agricultura de subzistenţă face parte din cultura noastră, spune Stelian Fuia, preşedintele Comisiei de Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice din Camera Deputaţilor, întrun interviu acordat EVZ.

EVZ: Ce se poate face pentru ca ponderea agriculturii de subzistenţă să scadă şi să crească ponderea marilor exploataţii agricole?
Stelian Fuia:
Aceste forme, care nu au acces la fondurile europene, vor avea un acces şi mai greu în noul PAC şi nu ajută la dezvoltarea agriculturii. Agricultura de subzistenţă face parte însă din cultura noastră şi va fi greu să renunţăm la ea. Însă, dincolo de grădinile proprii, există foarte mult teren exploatat în forme neorganizate şi în suprafeţe mici, iar aici guvernul trebuie să intervină. Până în 2009, am avut un program de rentă viageră, care stimula comasarea terenurilor din exploataţiile necomerciale şi aducerea lor într-o formă de agricultură performantă. Această măsură a expirat şi noi cerem în noul PAC o măsură care să ajute la comasarea terenurilor în exploataţii comerciale.

Credeţi că, în următorii ani, România riscă să se confrunte cu o criză alimentară?
Crize alimentare există în permanenţă în anumite părţi ale globului, dar cred că este greşit să şi gândim că în România ar putea apărea o criză alimentară. România îşi poate asigura necesarul alimentar chiar şi în cei mai grei ani agricoli, cu condiţii climatice severe. Atunci când reluăm acest subiect iarăşi şi iarăşi, nu facem decât să creăm o alarmă falsă.

Sunteţi mulţumit de modul în care au fost absorbite fondurile europene destinate agriculturii?
Absorbţia fondurilor europene din agricultură a pornit foarte greu şi sumele contractate în 2007-2008 au fost aproape de zero. Absorbţia a început în 2009 şi sumele contractate atunci sunt absorbite, fără riscul de a fi dezangajate anul acesta, anul limită pentru a fi absorbiţi. Mai sunt aproximativ 6 miliarde euro de contractat pentru 2011-2013 care trebuie cheltuiţi până în 2015. E o sumă pentru care Ministerul Agriculturii trebuie să accelereze ritmul atât prin promovarea măsurilor disponibile, realocarea sumelor între diferite măsuri, cât şi prin flexibilizarea proceselor prin care sunt accesate fondurile UE.

Reprezentanţii USL susţin că actualul guvern nu acordă suficientă importanţă agriculturii şi au lansat un program privind agricultura şi dezvoltarea satului. Cum vedeţi măsurile propuse?
Care program? O înşiruire de promisiuni amestecate cu critici nu poate fi numită program. Măsurile sunt fără susţinere şi conţinut. În 2009 majoritatea măsurilor de sprijin pentru agricultori s-au încheiat odată cu perioada de tranziţie negociată cu UE, 2007-2009. Ministerul Agriculturii, condus la acel moment de un ministru PSD, nu a notificat CE nicio schemă nouă de ajutor de stat. Ca urmare, în anul 2010 producţia agricolă a fost foarte puţin susţinută, în afara măsurilor PAC. De ce nu au făcut-o atunci şi ne promit că o vor face mai bine acum? Reprezentanţii USL promit intabularea gratuită a terenurilor. Este o prevedere din programul nostru de guvernare, începută deja şi care se desfăşoară în trei etape.

"Un lucru îngrijorător îl constituie numărul încă mare de efective de animale din gospodăriile familiale, care sunt încă foarte puternice, dar produc pentru consum propriu, cu randamente scăzute.“
STELIAN FUIA, şeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor

POLITICĂ

Următorul şef de stat: politician cu alură de tehnocrat

Cine va fi viitorul preşedinte al României, în condiţiile în care Traian Băsescu este deja în timpul celui de-al doilea mandat? Deputatul democat-liberal Stelian Fuia este de părere că "sigur nu vom mai găsi un preşedinte cu priza la mase pe care au avut-o Ion Iliescu şi Traian Băsescu".

Astfel, Stelian Fuia se aşteaptă ca românii să aleagă, la viitorul scrutin pentru prezidenţiale, "un politician cu alură de tehnocrat, dar nu un tehnocrat în sensul real al cuvântului". Cine ar putea fi? "Un politician care, probabil, astăzi nu este în prim-planul politicii", spune deputatul.

Întrebat referitor la posibilitatea ca o femeie să ajungă preşe dintele ţării, Fuia a spus: "Întrebarea nu este dacă poate, sigur că poate. Întrebarea este când?" Însă acest lucru nu se va întâmpla în anul 2014, spune deputatul PDL. "Poporul român nu este suficient de matur pentru a face o astfel de alegere", conchide Stelian Fuia.