Primarul Bacăului, Romeo Stavarache, creionează plusurile şi minusurile oraşlui pe care îl conduce din 2004. Despre locuitori spune că sunt oameni cu mult bun-simţ, care i-ar primi cu braţele deschise pe toţi cei care ar dori să se mute aici. Interviul cu edilul Bacăului este al doilea prezentat în campania "Oraşul de vis".

Fiecare dintre primarii municipiilor aflate în competiţie au primit un set de întrebări similare, însă adaptate realităţii fiecărui oraş în parte. Astfel, cititorii pot compara afirmaţiile edililor cu situaţia concretă. Dacă evaluările primarilor sunt aproape de adevăr, vom afla din reacţiile cititorilor. Aceasta este săptămâna de prezentare a oraşului Bacău. După monografia, prezentarea notelor acordate de evz.ro şi reportajul, de astăzi începe seria de interviuri: cu edilul, un sportiv şi o vedetă locală. Intraţi pe pagina Bacăului şi acordaţi note la infrastructură, cultură şi educaţie, mediu, sănătate, administraţie, siguranţă şi dezvoltare economică, aşa cum consideraţi că merită. La finalul campaniei "Oraşul de vis" vom afla care este cel mai bun oraş din România pentru a locui. Fiecare vot de popularitate şi notă pentru criterii va influenţa topul până în ultima zi de campanie.

evz.ro: În ce aţi investit mai mult, în ideea de a aduce o schimbare în Bacău?Romeo Stavarache: Din punctul meu de vedere, prioritar pentru întreaga societate românească este investiţia în educaţie, în şcoală. Din păcate însă, la nivel central, lucrurile se văd altfel, iar acest domeniu este lăsat la urmă. Îmi place să cred că în Bacău se văd eforturile pe care le facem pentru şcoală, pentru educaţie.

Investiţiile şi educaţia reprezintă priorităţile absolute ale administraţiei pe care o conduc, chiar dacă bugetul din 2009 a fost mai mic decât cel din 2008 cu aproximativ 4,5%. Pentru investiţii am alocat aproape 50% din buget, mai exact 100 milioane de lei la care se mai adaugă alte 50 de milioane de lei din surse atrase, iar pentru educaţie circa 38%. Dar soluţia pentru modernizarea oraşului este dată de fondurile europene, de aceea am demarat numeroase proiecte cu finanţare europeană, prognoza fiind de a atragere aproximativ 600 de milioane de euro până în 2013.

Am investit în realizarea Spitalului Municipal Bacău, început în 2007. Primul spital public construit în România după 1989, va avea o capacitate de peste 320 de paturi. Constructia a ajuns la nivelul şapte. Are subsol, parter şi cinci etaje. Sper că îl vom inaugura în toamna anului 2011.

În curând vor începe lucrările  interioare, în vederea dotării spitalului cu aparatură şi tehnică medicală de ultimă generaţie. 

În ceea ce priveşte dezvoltarea economică a oraşului suntem pe punctul de a inaugura Centrul de Afaceri şi Expoziţii, investiţiţie realizată şi cu fonduri europene nerambursabile, în valoare de circa 6 milioane de euro.

Am construit Podul de la Şerbăneşti, de pe E 85, care face legătura cu judeţele din nordul Moldovei. Anul acesta vor începe lucrările la Podul de la Mărgineni, lucrări finanţate din fonduri europene, şi avem în lucru Pasajul Rutier subteran. Este primul proiect de acest gen aprobat de ADR, finanţat exclusiv din fonduri europene.

În domeniul culturii ne putem mândri cu Teatrul de Vară, investiţie finalizată în urmă cu câteva luni, printre cele mai moderne săli polivalente din România, cu o capacitate de peste 1.500 de locuri.

Cum consideraţi că s-a schimbat oraşul în ultimii ani? Cred că s-a schimbat în bine, iar în baza sondajelor în rândul cetățenilor, îndrăznesc să spun că şi cea mai mare parte dintre băcăuani gândeşte la fel. Avem o infrastructură rutieră bine pusă la punct, am reuşit creşterea suprafeţei verzi prin reabilitarea unor parcuri şi înfiinţarea de noi zone cu vegetaţie.

În domeniul sportului, rezultatele se văd la echipele de handbal şi volei. Avem un bazin de înot ultramodern, cu siguranţă cel mai modern din România. Suntem destul de avansaţi în ceea ce priveste reabilitarea termică a blocurilor, cu aproximativ 100 de blocuri prinse în acest program.

În plan educaţional, pe lângă investiţiile pe care le-am făcut la şcoli şi licee, am iniţiat un program de stimulare a elevilor şi profesorilor cu rezultate deosebite care, anual, sunt premiaţi în cadrul „Galei Învăţământului”.

Sunteţi la al doilea mandat. Ce i-a convins locuitori să vă voteze? Cred că în primul rând faptul că nu i-am minţit niciodată. Cred că a mai contat şi faptul că am declarat Bacăul ca fiind un oraş deschis, i-am tratat pe oameni cu respect, am organizat licitaţii corecte, am investit în domenii prioritare. Cine vine astăzi în Bacău nu se poate să nu observe schimbările care s-au produs aici în ultimii patru-cinci ani. De câte câte apartamente ANL dispun băcăuanii?Am reuşit să construim 15 blocuri ANL, blocuri care însumează 615 apartamente, precum şi șapte blocuri cu locuinţe sociale ce însumează 221 de apartamente. Avem în lucru alte trei blocuri ANL, cu 125 de apartamente, finalizate în 2010 – 2011. Mulţi locuitori se plâng de lipsa locurilor de parcare. Cum evaluaţi această situaţie?Ca orice mare oraş, Bacăul se confruntă cu o lipsă a locurilor de parcare pe fondul creşterii, de la o zi la alta, a numărului mare de maşini. În 2005, am iniţiat un program, „Alei între blocuri”, prin care am reuşit creearea a peste 10.000 de noi locuri de parcare amplasate în toate cartierele oraşului.

În prezent, lucrăm la un regulament prin care intenţionăm să definim o formă juridică prin care să oferim posibilitatea dării în folosinţă a câte unui loc de parcare fiecărei familii, desigur în cartierele şi zonele care permit acest lucru. Dispunem, totodată, de 19 parcări cu plată, care însumează circa 1.000 de locuri de parcare.

O altă problemă semnalată de locuitori este cea a alimentării cu apă caldă. Cum se prezintă problema cu debranşarea cetăţenilor de la CET?În 2008, am pus în funcţiune, la CET Bacău, un grup de cogenerare, investiţie de aproximativ 10 milioane de euro, care permite producerea energiei termice folosind gazul metan şi nu păcura sau cărbunele. Randamentul este foarte ridicat, fapt ce se regăseşte în factura pe care cetăţeanul o plăteşte.

Au existat probleme în ceea ce priveşte datoriile anumitor asociaţii de proprietari către CET, motiv pentru care am decis formarea unei comisii care să cerceteze aceste cazuri. Astfel, am constatat că cea mai mare parte din populaţie – circa 85% - este cu plăţile la zi, dar sumele colectate nu ajungeau la CET din cauza managementului defectuos practicat de  administratorii şi preşedinţii anumitor asociaţii de proprietari. Motiv pentru care am cerut fiecărui proprietar de apartament să accepte contorizarea individuală pentru a şti fiecare cât consumă şi cât are de plătit.

Care sunt motivele deselor probleme cu E-ON, respectiv alimentarea cu energie electrică?Unul dintre motive îl reprezintă vechimea instalaţiei de iluminat public şi a cablurilor electrice. De asemenea, lipsa programelor investiţionale din partea E-On Moldova a dus la un număr mare de transformatoare nemodernizate, cu siguranţe necalibrate şi protecţie necorespunzătoare. Pentru a preîntâmpina apariţia unor evenimente nedorite am dispus întocmirea unui regulament prin care pozarea diferitelor cabluri ce asigură o serie de servicii – telefonie, internet, televiziune etc – să se facă doar în anumite condiţii, pentru a nu încărca stâlpii ce asigură iluminatul public.

Din suprafaţa totală a străzilor din oraş câte sunt asfaltate şi câte sunt racordate la reţeaua de gaze, canalizare şi electricitate?În 2004, dintr-un total de 320 de străzi, peste 130 erau neasfaltate. Acum, avem un procent de aproximativ 83% străzi modernizate, 95% sunt racordate la reţeaua de alimentare cu apă, 92% sunt racordate la reţeaua de canalizare și 85% la reţeaua de gaze. Care este calitatea apei de la robinet şi cum explicaţi faptul că tot mai mulţi băcăuani se tem să consume această apă?Bacăul a avut dintotdeauna această problemă a calităţii apei. În prezent, derulăm un program ISPA, în valoare de 52 de milioane de euro, iar lucrările sunt în grafic. Proiectul presupune construirea unei noi staţii de tratare, a unei staţii de epurare, a unei noi aducţiuni de apă, precum şi schimbarea unei părţi din reţeaua de alimentare. Pe cele aproximativ 80 de străzi pe care le-am modernizat, au fost înlocuite conductele de alimentare cu apă potabilă.

Cum aţi caracteriza locuitorii municipiului Bacău? Ca nişte oameni civilizaţi, deschişi şi cu mult bun simţ.

Precizaţi trei elemente definitorii ale oraşului Dominanta unui oraş este dată de oamenii care locuiesc în el. Răspunsul este deschidere, civilizație şi bun-simţ.

Care ar fi motivele pentru care o persoană ar fi convinsă să se mute în Bacău (Ce oportunităţi profesionale ar avea, în ce domenii)?Vă spuneam că băcăuanii sunt oameni calzi, civilizaţi şi cu bun simţ. Ca oportunităţi profesionale depinde în primul rând de pregătire. Se poate face carieră în mai multe ramuri ale industriei, oportunităţi există, important este să vrei.

De ce consideraţi că Bacăul ar trebui să primească titlul de „Oraş de vis”?Ar putea primi acest titlu pentru că ceea ce părea, pentru cei mai mulţi, în anul 2004, un vis, acesta s-a împlinit. Abia astăzi se poate spune despre oraşul Bacău că este un oraş deschis celor care vor să trăiască și să investească aici.