Statul va scoate la mezat operatorul feroviar. Pentru atragerea unui investitor, compania se luptă cu firme similare din Polonia, Slovacia şi Bulgaria.

Despre privatizarea CFR Marfă se vorbeşte de ani buni. Anul trecut, însă, promisiunea de a vinde un pachet majoritar de acţiuni a fost făcută Fondului Monetar Internaţional (FMI). În scurt timp, ministerul Transporturilor va începe demersurile necesare pentru alegerea consultantului.

În 2008, liberalul Ludovic Orban declara plin de optimism că privatizarea CFR Marfă ar fi putut aduce chiar un miliard de euro în vistieria statului. Fostul ministru îşi baza afirmaţiile pe cele 395 de milioane de euro încasate de Ungaria ca urmare a vânzării MAV Cargo, un operator feroviar mult mai mic decât CFR Marfă, către Rail Cargo Austria. Ca o ironie, şi compania românească a depus ofertă pentru a prelua operatorul maghiar. Patru ani mai târziu, CFR Marfă este în căutarea unui investitor.

Să nu ne aşteptăm la un preţ mare

Potrivit fostului preşedinte al Agenţiei pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Răzvan Orăşanu, pierderile sau datoriile ar putea reduce valoarea companiei cu 20-30%. Situaţia incertă a patrimoniului ar putea să conducă preţul şi mai mult în jos. "O eventuală privatizare a CFR Marfă - care va fi extrem de dificil de realizat - nu va fi, din punct de vedere economic, o fericire pentru stat", a precizat acesta. De aceeaşi părere este şi consultantul economic Ionel Blănculescu. "Să nu ne aşteptăm la obţinerea unui preţ exorbitant, lumea s-a schimbat în timpul crizei, comportamentele, inclusiv cele investiţionale, s-au schimbat. Câştigul României ar putea fi cu mult mai mare dacă un operator serios şi potent ar prelua CFR Marfă şi ar dezvolta compania astfel încât să devină competitivă", a declarat acesta.

Competiţia pentru atragerea unui investitor

Sistemul feroviar din Ro mânia nu este singurul îngenuncheat de criza din ultmii ani. Criza economică este unul dintre motivele pentru care mai multe state europene au decis privatizarea unităţilor de cargo, mai profitabile. Banii obţinuţi vor fi folosiţi, aproape fără excepţie, pentru plata datoriilor şi pentru susţinerea transportului feroviar de călători.

În 2012, pentru banii investitorilor vor concura şi bulgarii de la BDZ, şi polonezii de la PKP, al doilea mare operator feroviar al Europei, şi slovenii de la ZSSK. Valoarea acestor companii variază între 100 de milioane de euro şi 400 de euro, potrivit presei din cele trei state. Privatizarea unei companii de stat nu este niciodată o treabă uşoră. În Ungaria, vânzarea MAV Cargo către Rail Cargo Austria a fost presărată cu scandaluri şi acuzaţii de corupţie. De altfel, premierul maghiar Viktor Orban califică această tranzacţie "o serioasă eroare de strategie".

Actual director al companiei feroviare de stat, George Micu, afirmă, bazându-se pe rezultatele financiare ale ultimului an, că CFR Marfă poate redeveni profitabilă chiar sub managementul statului. Micu se aşteaptă la un profit operaţional de cel puţin 20 milioane de lei în 2012, dacă lucrurile merg la fel de bine.

Operatorul român se situează pe locul 10 în Europa. În România este lider de piaţă. La finalul lui 2010, cota de piaţă a CFR Marfă era de 58% pentru mărfurile transportate şi 45,3% pentru parcursul mărfurilor.

EVOLUŢIE

2012, anul în care operatorul feroviar trece pe profit operaţional

În ciuda reducerilor de costuri şi a achitării unei părţi din datorie, la finalul lunii octombrie, CFR Marfă avea datorii în valoare de 1,24 miliarde de lei, respectiv aproape 288 milioane de euro, potrivit informaţiilor furnizate la solicitarea "Capital".

Operatorul de marfă nu are doar de dat bani, ci are şi sute de milioane de lei de încasat de la alte companii, printre care şi InterAgro, compania lui Ioan Niculae, cercetat în dosarul gazelor ieftine. Centralele electrice de termoficare îi datorează circa 100 milioane de lei. Şi Oltchim are de achitat către CFR Marfă facturi în valoare de 95 milioane de lei. În total, compania de transport are de încasat circa 300 de milioane de lei de la clienţii săi, fără a ţine cont de alte circa 300 de milioane de lei care reprezintă debite neîncasate din anii 2000-2010.

Anii negri ai companiei de transport

2007 a fost ultimul an în care CFR Marfă declara profit, circa 1,4 milioane de euro, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finan ţe. În 2008, când oficialii a nunţau că economia bubuie, scăderea activităţii CFR Marfă a fost de 12,5%, susţine George Micu, directorul general. Un an mai târziu, aceasta se mai contracta cu 35%. După trei ani de criză, compania încheia 2010 cu o pierdere de 127,1 milioane de euro. Între timp s-au operat două concedieri colective, iar numărul angajaţilor a scăzut la aproximativ 8.200 de persoane. Anul trecut, însă, veniturile companiei au crescut cu 14,5%, potrivit lui Micu, iar în perioada iunie-decembrie s-a reuşit echilibrarea finanţelor, ba chiar înegistrarea unui mic profit operaţional.

CFR Marfă deţine un parc rulant format din 39.064 de vagoane, din care în exploatare sunt 22.119 bucăţi şi 866 de locomotive, din care în exploatare sunt 377- 400 de unităţi. De asemenea, potrivit raportului pe anul 2010, compania operează şi două nave ferryboat. Citiţi şi:

• CFR Marfă, privatizată până în octombrie 2012
• Lista companiilor de stat pe care FMI ne cere să le privatizăm
• Companii cu datorii cât ale statului