Zeci de mii de musulmani sunt atrași de mirajul unui „califat” în care sunt aplicate legile religioase de la începutul islamului. Coranul este piatra de temelie a grupării cu o structură de comandă riguros organizată.

Statul Islamic, gruparea teroristă care anul trecut a luat pe sus Orientul Mijlociu, întinzându-și apoi tentaculele spre Europa, sud-estul Asiei, Canada și chiar Australia, rămâne, în mare măsură, o necunoscută pentru Occident, care vede în ea doar o adunătură de psihopați.

Dincolo de prima impresie, cunoașterea resorturilor ideologice din spatele său este primul pas spre înțelegerea modului cum funcționează cea mai brutală organizație islamistă din lume și, mai ales, descoperirea mijloacelor de combatere a acestui flagel islamist.

Vestitorul Apocalipsei

Într-un material complex dedicat Statului Islamic, revista americană ”The Atlantic” explică ce anume motivează această grupare și, mai ales, puhoaiele de adepți care i se alătură zi de zi, mulți provenind din lumea civilizată.  În primul rând, necunoașterea Statului Islamic este cauzată de starea totală de izolare în care gruparea își desfășoară campania jihadistă.

Puțini au pătruns în califatul proclamat de Abu Bakr al-Baghdadi, liderul organizației, și tot puțini s-au întors de acolo. Aparatul propagandistic al grupării a reușit însă să ne ofere o imagine de ansamblu a ceea ce reprezintă Statul Islamic: respingerea din principiu a păcii, setea de sânge, fundamente religioase rigide și, mai ales, convingerea liderilor săi că gruparea este un vestitor al Apocalipsei.

Spre deosebire de al-Qaida, cealaltă mare rețea teroristă globală, care este mai flexibilă și operează prin intermediul mai multor celule împrăștiate prin lume, Statul Islamic are nevoie de un teritoriu unitar pentru a-și materializa obiectivul de „califat”. Pentru a susține ideea de stat, gruparea dispune de o structură de comandă bine pusă la punct, împărțită în aripa militară și cea civilă.

Moarte pentru toți

Este, de asemenea, important de observat că lista „necredincioșilor”, după standardele Statului Islamic, este una foarte lungă.

Conform rigorilor sale ideologice, și un musulman poate ajunge pe lista neagră dacă, de exemplu, vinde alcool sau droguri, poartă haine occidentale, își rade barba sau dacă votează în alegeri, fie și pentru un candidat musulman. Indifeli sunt și cei 200 de milioane de musulmani șiiți (Statul Islamic se identifică cu latura sunită a islamului) și fiecare șef de stat din lumea musulmană care a încălcat regula alegerilor. Din acest motiv, explică Bernard Haykel, un specialist în Statul Islamic de la Universitatea Princeton, întreaga structură a organizației este impregnată de religie.

Mai mult, liderii grupării vor să implementeze legile din vremurile timpurii ale islamului, iar Coranul stă la baza acestor eforturi de autentificare a ideologiei Statului Islamic. Înainte de apariția „califatului” lui Abu Bakr al-Baghdadi, circa 85 la sută din sharia, legile islamice, erau ignorate sau uitate, susțin adepții Statului Islamic.

De aici și mirajul luptei în numele credinței, explică Anjem Choudary, un musulman englez căruia autpritățile britanice i-au confiscat pașaportul când au aflat că voia să se alăture Statului Islamic. „Toți musulmanii au obligația de a emigra spre teritoriile unde califul aplică acum toate aceste legi”, a explicat el.

Steagul negru al „califatului”, granița dintre teritoriul controlat de Statul Islamic și cel încă guvernat de autoritățile irakiene

În teorie, 200 de milioane de musulmani șiiți se află pe lista neagră a Statului Islamic deoarece, susțin liderii grupării, practicile religioase ale autoflagelării sau rugăciunile la mormântul imamilor nu se regăsesc în Coran și nici în exemple din viața Profetului Mahomed

2000 de oameni fuseseră executați de Statul Islamic până la sfârșitul anului trecut, numărul total al victimelor colaterale fiind estimate la câteva zeci de mii.

Teroriști conduși de un doctor în studii islamice

Rapide şi la scară largă, cuceririle militare ale grupării jihadiste Statul Islamic în Irak şi Siria îngrozesc lumea. Statul Islamic profită de prăbuşirea statelor din Orientul Mijlociu şi contracarează strategia coaliţiei anti-jihadiste condusă de Statele Unite ale Americii. Statul Islamic este o mişcare agresivă, cu o identitate clară surpinzătoare, date fiind originile sale şi faptul că aceasta este formată din voluntari din întreaga lume.

Mișcarea jihadistă Statul Islamic controlează în prezent o mare parte din nord-estul Siriei și nord-vestul Irakului, alături de vaste teritorii din Libia, în nordul Africii, de unde poate pătrunde cu ușurință în sudul Europei.

„Miniștri și guvernatori”

În pofida denumirii sale, SI nu constituie nicidecum un stat nou, în condiţiile în care gruparea şi liderii săi resping ideea de frontieră. Deşi, iniţial mişcarea Statul Islamic, cunoscută şi sub acronimul în limba arabă Daesh, a fost doar o facţiune extremistă marginală, ea a devenit de-a lungul anilor cea mai puternică şi cea mai de temut organizaţie teroristă din zonă.

SI dispune, de asemenea, de toate mijloacele financiare și de armele necesare pentru a-și putea atinge scopurile religioase și pentru a conduce un război etnic în Siria și Irak. De fapt, Statul Islamic este mult mai mult decât o organizaţie teroristă. Daesh este un stat terorist perfect structurat cu toate puterile pe care le presupune.

Abu Bakr al-Baghdadi, liderul Statului Islamic, într-una din puținele poze cu el făcute publice

Acest stat se bazează pe modul de organizare a foștilor militari ai regimului lui Saddam Hussein și mai ales pe fanatismul religios al liderului său, califul Abu Bakr al-Baghdadi, care este înconjurat de un Consiliu de război, de „miniştri” şi de guvernatori care administrează fiecare teritoriu cucerit.

Greu de distrus

Foarte puține lucruri se știu despre al-Baghdadi, însă, potrivit biografiei sale postată pe site-urile jihadiste în 2013, el ar fi obținut un doctorat în studii islamice de la o universitate din Bagdad. De la începutul războiului civil din Siria, în 2011, Statul Islamic a apărut ca o miliție puternică și însetată de sânge. În vara anului 2014, liderul său a proclamat crearea unui califat islamic (Al Dawla al-Islamiya) pentru a arăta mai clar că acest califat nu se limitează doar la Irak şi Siria, ci vizează de asemenea şi alte teritorii.

Gruparea este cunoscută pentru uciderea în masă a zeci de persoane, dar şi pentru execuţii publice, răstigniri şi alte fapte sângeroase abominabile. Statul Islamic nu pare a fi un fenomen efemer. Structurile sale sunt suficient de solide și, chiar dacă liderii săi actuali vor fi eliminați într-o zi, procesul succesiunii la conducerea SI i-ar permite organizației să supraviețuiască.

Statul Islamic controlează vaste teritorii din Irak și Siria (cu verde), dar, mai nou, și zone din Libia, în nordul Africii

1.100 de militanți luptă deja sub drapelul Statului Islamic în Libia, 300 dintre aceștia fiind localnici cu experiență de război dobândită pe frontul sirian