Amplasarea statuii regelui Ladislau l al Ungariai, în Cetatea de la Oradea, a stârnit dezbateri aprinse și o reacție virulentă din partea opiniei publice.

Marile personalități istorice dispar din Transilvania.  În anul 2019, la Oradea, statuia lui Mihai Viteazu a fost demolată din centrul orașului. Primarul de atunci, nimeni altul decât Ilie Bolovan, nu a oferit explicații prea multe. El a spus că în locul acesteia va fi amplasată o altă statuie a Regelui Ferdinand.

Statuia domnitorului Mihai Viteazu a fost relocată în altă parte a orașului, mai exact lângă podul Gojdu.

Acum, autoritățile locale au anunțat că vor amplasa o altă statuie, a regelui Ladislau l al Ungariei, în cetatea Oradea.

Episcopul romano-catolic Böcskei László a declarat că în trecutul istoric, mai exact în perioada 1360-1365, a existat o statuie a regelui Ladislau în Cetatea Oradea. Marile personalități istorice dispar din Transilvania

De asemenea, și primarul orașului Florin Birta este de acord cu amplasarea acestei statui, deoarece regele Ladislau l a fost una dintre personalitățile care au marcat istoria orașului.

Reacția patrioților români

În ultimele luni, în Transilvania se poate observa o renaștere a culturii maghiare, ceea ce îi irită pe etnicii români.

Mai multe întâmplări ciudate, care converg spre existența unui plan, au avut loc, recent, la Cluj, Alba Iulia sau Oradea.

De asemenea, prin dispariția personalităților istorice ale românilor se diminuează rolul acestora în chestiunea Transilvaniei.

”A fost o “întâmplare” că la Sibiu în loc de Horea, Cloșca și Crișan, în centru este călăul lor, Brukenthal. A fost o “întâmplare” că la Turda, Avram Iancu încurca “arhitectura” fondurilor europene din centrul orașului. A fost tot o întâmplare că la Carei s-a proțăpit tot în centru, statuia autorului imnului Ungariei în timp ce Monumentul Ostașului Român va fi îngrădit de plăci din beton? Tot o “întâmplare” a fost și că la Alba Iulia, acolo unde de 1 Decembrie defilează unii în uniformele Armatei Imperiale Habsburgice, s-a ridicat statuia lui Bethlem, fost principe al Transilvaniei.

Tot “întâmplare” a fost că Emanuil Gojdu, tot la Oradea, a fost mutat din centru într-un parc, iar Mihai Eminescu a stat într-o cușcă de lemn vreo 4 ani… “Întâmplător”, la Cluj-Napoca, Lucian Blaga, Mihai Eminescu și Memorandiștii au fost lăsați fără soclu și fără nume. Desigur tot întâmplător, la Valea Uzului unii nu au loc de crucile eroilor armatei române… Dar cine a fost sceptic și a considerat toate astea doar niște “întâmplări”, se mai îndoiește acum că de fapt totul se înscrie într-o strategie de ștergere a identității, istoriei, memoriei naționale românești din Transilvania? Adică mai clar de atât, ce vreți: în locul lui Mihai Viteazu este Ladislau al Ungariei!”, a scris Mihai Tîrnoveanu, de la organizația “Calea Neamului”.

Cât de perfid a fost negociat PNRR

Ziariștii de la ziarul Făclia din Cluj Napoca au scris un articol în care arată cât de perfid a fost negociat PNRR.

UDMR a avut Ministerul Culturii, unde ministru a fost Hegedus Csilla, în prezent cercetător plătit de Guvernul de la Budapesta. Apoi, Hegedus a fost secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, unde s-au redactat proiectele pentru PNRR.

În timpul negocierilor pentru PNRR, Ministerul Culturii a negociat pentru 12 rute turistice și culturale, finanțate cu 103.5 milioane de euro.  Marile personalități istorice dispar din Transilvania

Doar în cadrul componentei 11 „Turism și cultură”, vor fi finanțate mai multe obiective de interes pentru maghiarime, și nu pentru majoritatea românească.

Un exemplu este cel al Rutei Ladislau, proiect finanțat cu 7.5 milioane de euro. Vor fi reabilitate trei biserici și 20 de obiective care au legătură regele maghiar Ladislau l.

Chiar Hegedus Csilla explica în urmă cu mai mulți ani că acestă proiect, ruta Ladislau, are menirea de a-i uni pe maghiari.

”În acest fel, așezările care în sine atrag puțini vizitatori pot fi prezentate și făcute atractive turistice. În același timp, scopul nostru este să creăm și să dezvoltăm cooperarea, să creăm un sentiment de apartenență între așezările din zonele de limbă maghiară ale Bazinului Carpatic, astfel încât aceste locuri împreună să atragă turiști, atrăgând și noi grupuri țintă”, spune Hegedus Csilla, citată de Ziarul Făclia.