Statele Unite redefinesc politica de acces: noi reguli de călătorie pentru cetățenii din peste 40 de țări. România între așteptare și recalibrare

Administrația Donald Trump pare decisă să reconfigureze din temelii infrastructura juridico-politică a migrației internaționale către Statele Unite.

Printr-un ordin executiv emis în prima zi de mandat, pe 20 ianuarie 2025, Casa Albă a mandatat Departamentul de Stat și alte instituții federale cheie, printre care Homeland Security și serviciile de informații, să elaboreze o listă de țări despre care se apreciază că nu furnizează suficiente garanții privind verificarea identității și istoricului penal al cetățenilor care solicită intrarea în SUA.

Documentul cere identificarea statelor unde procedurile de „vetting” (filtrare de securitate) sunt considerate deficitare și recomandă suspendarea totală sau parțială a accesului cetățenilor acestora în funcție de nivelul de conformitate.

Potrivit informațiilor obținute de Reuters și The New York Times, există un memorandum intern care conține o listă preliminară cu 43 de țări, împărțite în trei categorii, în funcție de severitatea măsurilor propuse.

Bolojan pregătește înlocuirea miniștrilor PSD cu interimari. Lista, negată de Guvern  

Robert Negoiță susține că intrarea în opoziție e cea mai bună variantă pentru PSD. De ce îl susține pe Ilie Bolojan

Statele Unite ar urma să implementeze un sistem pe culori -  roșu, portocaliu, galben, cu rol de ghid pentru politica de vize și intrare pe teritoriul american:

• categoria roșie include 11 țări pentru care se propune interdicția totală de a primi vize de orice tip : Afganistan, Iran, Siria, Coreea de Nord, Cuba, Venezuela, Yemen, Libia, Sudan, Somalia și Bhutan, țări aflate deja pe o listă neagră generată de instabilitatea internă, amenințări teroriste sau lipsa cooperării în materie de securitate.
• categoria portocalie include țări precum Pakistan, Eritreea, Haiti, Myanmar, Belarus, Laos, Rusia și Turkmenistan, unde se prevede o suspendare parțială a anumitor tipuri de vize, în special pentru turism, educație sau imigrare economică; cetățenii acestor țări vor avea nevoie de interviuri în persoană și verificări suplimentare.
• categoria galbenă include 26 de state (în special din Africa și zona Caraibelor) cărora li se acordă un termen de 60 de zile pentru a-și îmbunătăți sistemele de securitate, sub riscul de a fi mutate într-una dintre celelalte două categorii; printre ele se află Angola, Burkina Faso, Republica Dominicană, Capul Verde, Gambia, Guinea, Congo, Camerun, Zimbabwe și altele.

Temeiul juridic invocat pentru aceste măsuri este Secțiunea 212(f) din Immigration and Nationality Act, care îi permite președintelui SUA să suspende intrarea în țară a unor categorii de persoane străine dacă aceasta este considerată dăunătoare intereselor Statelor Unite, această secțiune fiind validată în 2018 de către Curtea Supremă a SUA, în celebrul caz Trump vs. Hawaii, care a confirmat dreptul președintelui de a impune restricții de intrare în baza unor criterii de securitate națională.

Impactul la nivel global

Mai multe țări europene, printre care Germania, Marea Britanie,  Finlanda și Danemarca, au actualizat în ultimele săptămâni informațiile de călătorie pentru cetățenii proprii care vizitează SUA, avertizând că :

• deținerea unei vize sau a unei aprobări ESTA (Electronic System for Travel Authorization) nu garantează automat intrarea în SUA;
• autoritățile de frontieră au discreție totală în luarea deciziilor de admitere;
• persoanele transgender sau non-binare ar putea întâmpina dificultăți, din cauza revenirii la o definiție binară a genului în documentele de călătorie, conform unui ordin executiv emis în ianuarie de președintele Trump.

Schimbările vizează nu doar turiști, ci și studenți, cercetători, antreprenori și persoane cu înaltă calificare în diferite domenii.

În ultimele săptămâni, peste 300 de vize pentru studenți au fost revocate, conform declarațiilor Secretarului de Stat Marco Rubio, iar în unele cazuri, deținători legali ai green card-ului au fost reținuți pentru postări online considerate „sensibile”, cum ar fi sprijinul exprimat față de mișcările pro-palestiniene sau materiale religioase legate de Orientul Mijlociu.

România și Visa Waiver: o promisiune amânată

În mijlocul acestui amplu proces de reclasificare a riscurilor migratorii, România, care se pregătea să fie inclusă în Visa Waiver Program, a primit vestea că aderarea este suspendată temporar.

Informația a fost confirmată printr-un anunț oficial emis de Department of Homeland Security (DHS): „Guvernul SUA revizuiește recentul statut de eligibilitate al României pentru Visa Waiver Program, pentru a asigura conformitatea cu cerințele stricte de securitate. Implementarea sistemului ESTA este suspendată temporar.”

Astfel, în ciuda faptului că România a îndeplinit pragul tehnic de sub 3% refuzuri la vize, necesar pentru admitere, procesul a fost oprit pe fondul reevaluării generale a politicilor migratorii.

Conform declarațiilor ministrului de interne, Cătălin Predoiu, această întârziere nu reflectă o problemă bilaterală, ci „face parte dintr-o analiză tehnică mai amplă, în concordanță cu noile cerințe impuse de administrația americană”.

Cel mai plauzibil scenariu presupune că România va fi admisă în VWP în a doua parte a anului, după ce autoritățile americane finalizează analiza suplimentară solicitată prin ordinul executiv din 20 ianuarie 2025.

Un alt scenariu luat în calcul de diplomația română este amânarea sine die a includerii în VWP, în contextul în care procesul de clasificare globală și restructurare a programelor de mobilitate va dura mai mult decât estimările inițiale.

În acest caz, România ar putea fi evaluată alături de alte state europene aflate într-un „statut de tranziție”, precum Bulgaria și Cipru, care nici ele nu sunt membre în program.

O variantă intermediară ar putea presupune includerea României într-un regim selectiv de admitere, cu obligații suplimentare, cum ar fi, de exemplu, o filtrare diferențiată pentru anumite categorii de cetățeni (tinerii sub 25 de ani, persoanele  cu mai multe cetățenii sau cei care au vizitat state aflate pe lista roșie în ultimii ani).

Faptul că  Bulgaria și Cipru se confruntă cu provocări similare în procesul de admitere în Visa Waiver Program creează un grup informal de interes comun, care ar putea influența o strategie diplomatică mai coerentă a Uniunii Europene în relația cu Washingtonul.

În lunile următoare, evoluțiile din dosarul Visa Waiver vor fi un indicator relevant nu doar pentru relația bilaterală România - SUA, ci și pentru capacitatea Uniunii Europene de a acționa unitar în fața politicilor migratorii ale Washingtonului.