În urmă cu 26 de ani, principalul serviciu secret al ţării era la fel de implicat în societate şi politică, în mod special, cum pare să fie şi în zilele noastre. La finalul lunii iulie 1992, jurnalistul Mirel Curea scria în EVZ despre cazul unei belgience acuzată de SRI de spionaj, numai că după ce cazul femeii a fost analizat cu atenţie s-a descoperit că, de fapt, ea era folosită pentru o reglare de conturi a principalului serviciu secret cu Ministerul de Interne. Jurnalistul Dan Andronic scria cu o lună înainte de alegerile parlamentare din 1992 (pe data de 31 august), că o acţiune de distribuire de fl uturaşi a PNL a fost stopată de un ofiţer SRI. Câteva zile mai târziu, pe data de 3 septembrie, EVZ, sub semnatura lui Sorin Roşca Stănescu, titra că membrii Guvernului au fost monitorizaţi de SRI.

În iulie 1992, jurnaliştii Mirel Curea şi Sorin Roşca Stănescu relatau câteva întâmplări extraordinare având în centrul acţiunii o jurnalistă din Belgia, Chantal Tienpont. Prima întâmplare inedită este faptul că redacţia Evenimentului zilei fusese vizitată de purtătorul de cuvânt al SRI, Nicolae Ulieru, care le prezentase reporterilor cazul unei femei despre care susţinea că este spion al Budapestei.

Reprezentantul principalului serviciu secret al ţării le-a pus jurnaliştilor la dispoziţie chiar dosarul belgiencei şi a acuzat Ministerul de Interne că refuză să o aresteze pe femeie.

Numai că ziariștii Curea şi Stănescu au ales să nu publice imediat varianta SRI şi au cercetat cazul. Aşa au descoperit că de fapt SRI încerca o reglare de conturi cu Victor Babiuc, cel care conducea Ministerul de Interne în acea perioadă, şi că Chantal Tienpont era o corespondentă a unor publicaţii belgiene în Europa de Est.

 

Născută în familia unui ofiţer român de informaţii

Dar povestea ei era mult mai interesantă. În anii 50, Chantal Tienpont a fost înfiată de o familie din Belgia. Numai că în anii 80, tinerei femei au început să îi revină în memorie cuvinte ungureşti şi flash-uri de amintiri din primii săi ani de viaţă. Aşa a ajuns să realizeze că de fapt se născuse într-o familie românească. Tatăl femei fusese un ofiţer de informaţii român, iar în anii 50 fusese în misiune la Budapesta, unde şi-a luat şi familia. Chantal Tienpont şi-a petrecut astfel primii ani din viaţă în capitala ungară. În 1956 tatăl său s-a întors în România, iar ea a ajuns în Belgia. Femeia a venit pentru prima oară în România în 1988, când a obţinut viză de la Ambasada României de la Bruxelles pentru o organiza nişte expoziţii fotografice la Cluj. Numai că la hotel a fost întâmpinată de un ofiţer de securitate, care a însoţit-o şi în cameră, şi care i-a transmis că trebuie să predea toate filmele fotografice făcute în România şi să părăsească ţara. Tienpont a mai încercat să obţină viza de câteva ori, până în 1989, dar fără succes. A revenit în România după Revoluţie, dar de fiecare dată era urmărită şi şicanată de SRI.

Cei doi jurnalişti ai EVZ au descoperit în 1992 că belgianca publica în ziarele din Occident articole sub propria semnătură, fapt care nu este specific unui spion. În vara lui 1992, femeia îşi căuta tatăl, despre care susţinea că lucrează în apropierea preşedintelui Ion Iliescu, căruia chiar i-a adresat o scrisoare deschisă prin intermediul EVZ. Nu ştim dacă femeia şi-a găsit tatăl sau dacă acesta mai trăia, dar povestea a avut totuşi un sfârşit fericit: a devenit corespondent EVZ în Belgia.

 

Campania aeropurtată a PNL a suferit un eşec din cauza SRI

În vara lui 1992, 31 august, jurnalistul Dan Andronic relata o întâmplare care avea în centrul atenţiei un serviciu secret şi un partid politic. După 26 de ani pare că nu este nimic nou sub soare. Jurnalistul EVZ a relatat în urmă cu 26 de ani că în data de 30 august, o zi de duminică, PNL a vrut să împrăştie manisfeste electorale în Bucureşti, Piteşti, Ploieşti şi Târgovişte dintr-un elicopter al Ministerului Apărării Naţionale. Liberalii primiseră aprobare pentru această acţiune de la Nicolae Spiroiu, care era ministrul Apărării Naţionale în acel moment, şi plătiseră 240.000 de lei pentru zbor. Trebuie spus că suma era una importantă. În 1992, venitul minim brut era de 11.200 de lei, ceea ce înseamnă că PNL a plătit în jur de 22 de astfel de salarii. Comparând cu salariul minim brut din zilele noastre, care era la finalul lui 2017 de 1900 de lei, rezultă că liberalii au plătit MApN aproape 42.000 de lei, aproximativ 9000 de euro.

 

MApN acuzat de escrocherie

Numai că acţiunea PNL a fost blocată chiar înainte de zbor. Dan Andronic relata în 1992 că echipa liberală, condusă de Radu Stroe, nu s-a mai urcat în elicopter deoarece acesta a fost înconjurat de 15 soldaţi. Aceştia au invocat o lege de dinainte de 1989 care spunea că orice zbor trebuia aprobat de premierul României. În grupul care s-a opus decolării elicopterului se afla şi un ofiţer SRI, îmbrăcat în civil, cel care a avut şi ultimul cuvânt în decizie. Radu Stroe a declarat în acele momente că MApN a tras pe sfoară PNL, care plătise banii pentru zbor şi a concluzionat: „Nimic nu mişcă în zona aeroportului fără ca SRI să ştie. Iar când SRI chiar nu vrea să mişte nimic atunci nu se clinteşte nici firul de iarbă”.

 

„Au fost urmăriţi chiar membri ai Guvernului”

La începutul toamnei lui 1992, în data de 3 septembrie, Evenimentul Zilei a publicat un nou articol în care era incriminat SRI. Sorin Roşca Stănescu a scris despre ultima şedinţă a Guvernului Petre Roman, 4 octombrie 1991, în care mai mulţi miniştri au acuzat principalul serviciu de informaţii al ţării de imixtiune în viaţa politică a ţării.

Jurnalistul EVZ reda în urmă cu 26 de ani convorbiri din interiorul Guvernului la care au participat Petre Roman, Adrian Severin, Victor Babiuc, Eugen Dijmărescu, Nicolae Spiroiu şi Doru Viorel Ursu. Severin a spus în şedinţa din 4 octombrie 1992: „Au fost urmăriţi chiar membri ai Guvernului. S-au făcut note referitoare la relaţiile dintre noi. Am citit o asemenea notă care se referea la relaţia dintre mine şi domnul Dijmărescu”. Filările au fost confirmate şi de Petre Roman care a spus că un membru al Guvernului a fost filat la nişte întâlniri pe care le-a avut la Piaţa Unirii.

Ministerul Apărării a arestat ofiţeri SRI

În discuţie a intervenit şi Nicolae Spiroiu, care era Ministrul Apărării Naţionale, care a vorbit despre Virgil Măgureanu: „Prima dată domnul Măgureanu m-a reclamat preşedintelui că armata era cea care strică relaţiile cu alte ţări fiindcă urmăreşte ataşaţi militari. Şi de fapt eu îi dădusem premierului informaţia că ataşatul militar al Statelor Unite fusese filat. Măgureanu a spus că noi am făcut urmărirea şi atunci, ca să demonstrez cum au stat lucrurile, i-am prins pe SRI-işti şi i-am predat. Le-am spus că dată viitoare nu îi mai dau înapoi”.

Discuţia a continuat, Severin spunând că există plângeri ale ambasadorilor care spuneau că sunt filaţi de SRI. Victor Babiuc, care era Ministru de Interne, a spus la finalul discuţiei că trebuie găsită o soluţie în problema SRI, pentru că suntem singura ţară din lume în care principalul serviciu de informaţii al ţării nu se află sub coordonarea Guvernului. „Dacă lăsăm această instituţie în subordinea Parlamentului, nu este în subordinea nimănui. SRI trebuie să îşi găsească loc la un minister, fie de interne, fie de justiţie”, a concluzionat Babiuc.

Au trecut 26 de ani şi lucrurile par să fi rămas la fel: SRI este sub controlul Parlamentului, iar cuvintele lui Babiuc par să fi fost premonitorii: în ultimii ani a părut că nu raportează în faţa nimănui.