În scrisoarea din 8 noiembrie 2018, Kayhan Ay, adjunctul comandantului regional al departamentului de poliţie de la Ankara, şi-a avertizat colaboratorii să trateze informaţiile cu atenţie.
El a subliniat că informaţiile trebuie transmise către anumite baze de date şi nu trebuie "comunicate unor persoane sau agenţii neautorizate".
El le-a cerut. de asemenea, subalternilor să revizuiască protocoalele pentru a asigura securitatea informaţiilor secrete în timp ce sunt întreprinse acţiuni împotriva unor persoane cunoscute pe teritorii străine.
Guvernul lui Erdogan era îngrijorat, în mod evident, de prăbuşire în cazul unei expuneri a documentelor şi dorea să se asigure că nu există scurgeri de informaţii.
Ne puteți urmări și pe Google News
Oamenii care intră în vizorul braţului lung al guvernului Erdogan în străinătate se crede că au legături cu mişcarea lui Gülen, care după cum notează Nordic Monitor, este "un grup sincer extrem de critic la adresa lui Erdogan şi a aliaţilor săi într-o serie de probleme, de la corupţia larg răspândită în cadrul guvernării până la ajutorul acordat de Turcia extremiștilor şi conspiraţiile cu grupuri islamiste radicale din Siria, Irak şi Libia".
Publicaţia mai arată că efectele înregistrării în astfel de documente ar putea fi catastrofale pentru oamenii aflaţi în străinătate. Ei riscă arestarea dacă se întorc în ţară, nu sunt primiţi la serviciile consulare ale ambasadelor şi consulatelor turceşti, iar averile lor au fost confiscate în Turcia în urma unor acuzaţii false de terorism.
În realitate, persoanele menţionate în rapoartele de informaţii au fost investigate apoi de Departamentul pentru Crimă Organizată (KOM), după cum arată documentele. Mulţi dintre aceştia au făcut obiectul unor urmăriri penale pentru acuzaţii îndoielnice.
Un raport de anchetă ataşat la documentele de informaţii şi semnat de Resul Holoğlu, şeful KOM, notează că autorităţile turceşti aveau tendinţa de a distruge viaţa oamenilor spionaţi în alte ţări.
Fiecare este identificat cu o scurtă notă explicativă care arată că guvernul urmăreşte persoanele respective pentru activităţi care ar fi fost legale în orice ţară guvernată de statul de drept.
Notele redactate de Organismul Naţional de Informaţii al Turciei (Milli İstihbarat Teşkilatı în limba turcă sau MIT) au fost ataşate la arhive utilizate pentru crearea unor cauze false împotriva acestor critici ai guvernului Erdogan. Cu toate că informaţiile au fost strânse de agenţi secreţi turci în cele mai multe cazuri, există şi cazuri în care la spionaj au participat diplomaţi turci.
De exemplu, diplomaţi de la ambasadele Turciei de la Londra, din Danemarca şi Uzbekistan au fost implicaţi în supravegherea ilegală a unor cetăţeni turci, transmiţând rapoartele lor la Ministerul de Interne de la Ankara. Informaţiile strânse cu încălcarea clară a convenţiilor de la Viena cu privire la conduita diplomaţilor pe teritoriu străin au fost incluse de asemenea în dosarul cauzelor.
Arhiva cu privire la Copenhaga a dezvăluit că un ziarist critic al guvernului Erdogan a fost filat de către diplomaţi. În Grecia, serviciile turceşti de informaţii i-au localizat pe următorii: Zehra Türker, İbrahim Baştepe, Nazıf Yalılı, Halil Dinç, Nazım Kılıç, Mehmet Düzenli şi Kubilay Türker”.
Recomandările noastre
