Spionii ruși au învățat din greșelile comise în ultimii doi ani, iar acum revin în forţă
- Antonia Hendrik
- 21 februarie 2024, 23:31
Spionii ruși sunt mai puternici ca niciodată, iar după mai multe eșecuri la scară largă, serviciile de informații și-au restabilit nivelul, scrie publicația The Economist.
Spionii ruși au învățat din greșelile comise în ultimii doi ani, iar acum revin în forţă. Experții germani au publicat informații despre sute de mii de mesaje trimise în rețeaua X prin 50.000 de conturi timp de o lună. În februarie, Franța a expus o rețea vastă de site-uri rusești care răspândesc dezinformare.
Spionii ruși, mai periculoși ca niciodată
Jurnaliștii de la The Economist remarcă întâi mai multe eșecuri notabile ale spionilor ruși din ultima perioadă:
- încercarea nereușită de a-l ucide pe liderul opoziției ruse Alexei Navalny cu otrava Noviciok,
- subestimarea Forțelor Armate ale Ucrainei în ajunul invaziei pe scară largă a Ucrainei,
- incapacitatea de a opri revolta de anul trecut a liderului PMC Wagner, Evgheni Prigojin.
„Rusia și-a dat seama că are nevoie de rapoarte mai oneste din partea agenților săi. Moscova l-a numit pe Serghei Kiriyenko, adjunctul șefului de cabinet al Kremlinului, în fruntea comitetelor de influență specială. Spionii coordonează operațiunile împotriva Occidentului și apoi le măsoară efectul. Această schimbare a dus la faptul că serviciile de informații rusești au devenit mult mai eficiente”, arată analiza.
Spionii ruși, mai periculoși ca niciodată. Sursa foto: Pixabay
Este neobișnuit ca agenţii să-și provoace rivalii în mod deschis
Dar luna trecută, Bill Burns, directorul CIA, nu s-a putut abține să observe că războiul din Ucraina a fost o binecuvântare pentru agenția sa.
„Curentul subteran de nemulțumire [printre ruși] creează, pentru CIA, o oportunitate de recrutare ce se ivește odată la o generație”, a scris el în Foreign Affairs. „Nu lăsăm să se irosească această oportunitate”.
Remarca ar fi putut atinge o coardă sensibilă în cadrul „serviciilor speciale” ale Rusiei, așa cum această țară își numește agențiile de informații. Spionii ruși au dat chix cu pregătirile pentru război și au fost apoi expulzați în masă din Europa. Dar dovezi adunate de Royal United Services Institute (RUSI), un institut de reflecție din Londra, și publicate în exclusivitate de către The Economist arată că aceștia învață din greșelile lor, își ajustează abilitățile și intră într-o nouă fază de război politic împotriva Occidentului.
Ultimii ani au fost dificili pentru agenţii ruși
În 2020, agenții FSB, serviciul de securitate al Rusiei, au eșuat cu otrăvirea lui Alexei Navalnîi, activistul de opoziție recent decedat. El i-a luat în râs pentru presărarea noviciok-ului pe lenjeria sa intimă.
Apoi, FSB i-a oferit Kremlinului o perspectivă optimistă asupra evoluției războiului, exagerând slăbiciunile interne ale Ucrainei. A eșuat în a împiedica agențiile occidentale să fure și să facă publice planurile Rusiei de a invada Ucraina. Și a fost reticent sau neputincios în a opri o scurtă rebeliune condusă de Evgheni Prigojin, liderul grupului de mercenari Wagner, anul trecut.
SVR, agenția de informații externe a Rusiei, și-a văzut distrusă prezența în Europa, cu circa 600 de ofițeri expulzați din ambasadele de pe tot continentul. Au fost expuși cel puțin opt „ilegali” – ofițeri de informații care acționează fără acoperire diplomatică, adesea prezentându-se ca non-ruși.
Spionii ruși, mai periculoși ca niciodată. Sursa foto: Pixabay
Se observă o îmbunătățire a calității muncii altor servicii speciale rusești
Acum, FSB, SVR și GRU, în special, recrutează ruși care au plecat în Europa. Se remarcă faptul că acești oameni reprezintă un pericol deosebit de mare pentru Germania, deoarece numărul refugiaților ruși a crescut semnificativ după sancțiunile țărilor baltice.
În plus, publicația notează că serviciile speciale rusești s-ar putea pregăti pentru un război între Federația Rusă și NATO. Printre abordări, pe lângă furtul de informații clasificate, ar putea fi o încercare de a înrăutăți relațiile dintre UE și Statele Unite, de a submina asistența acordată Ucrainei și de a provoca conflicte între țările Alianței, mai scrie economist.com.