Un raport elaborat de Royal United Services Institute (RUSI), creat de analiștii Jack Watling și Nick Reynolds, împreună cu Oleksandr Danylyuk, fost consilier al ministrului Apărării din Ucraina și al directorului serviciului de informații externe, se bazează pe documente provenite de la serviciile secrete ruse și interviuri cu entități guvernamentale relevante din Ucraina și Europa.

Spionajul rusesc, reorganizat de Kremlin. Raportul citat susține că Rusia a înțeles necesitatea unor raportări mai transparente din partea agențiilor sale de spionaj spre sfârșitul anului 2022. În acest context, Serghei Kiriyenko, viceșef al administrației prezidențiale a Rusiei, a fost numit la conducerea comitetelor dedicate operațiunilor speciale. Ele sunt responsabile de coordonarea și evaluarea operațiunilor împotriva Occidentului. Această restructurare a dus la optimizarea campaniilor de propagandă. O activitatea exemplificată de intensificarea eforturilor de dezinformare în Moldova împotriva integrării acesteia în Uniunea Europeană. Sau a celor care sunt portavocea intereselor Rusiei, în România. Dar și relansarea campaniilor care vizează erodarea sprijinului european pentru Ucraina.

În paralel, Direcția Principală de Informații a armatei ruse (GRU) și-a reevaluat strategiile. În special după expunerea activităților sale, inclusiv ale Unității 29155, de către grupul de investigație Bellingcat. GRU a identificat problemele legate de siguranța informațiilor și dificultățile de a organiza operațiuni în străinătate. Probleme ce au contribuit la eșecurile din Ucraina. Rezultatul a fost o reformă amplă a GRU, cu schimbări semnificative în operațiunile și recrutarea personalului. Ofensiva Rusiei din Ucraina are la bază și aceste schimbări.

Un aspect inedit al reformei GRU include crearea Unității 54654, destinată construirii unei rețele de agenți clandestini, capabili să opereze sub stricta supraveghere a serviciilor de informații străine. GRU a extins, de asemenea, recrutarea în rândul studenților străini din universitățile ruse, oferind burse pentru a atrage potențiali agenți din diverse regiuni. Evoluția conflictului cu Grupul Wagner a fost un exemplu de adaptare la circumstanțe. Grupul transformându-se dintr-un instrument de influență într-o entitate supravegheată de serviciile speciale ruse, după moartea lui Prigojin. Această divizare a responsabilităților între FSB, SVR și GRU a permis Rusiei să-și consolideze prezența militară și influența în Africa și alte regiuni, scrie The Conversation.

Spionajul rusesc, o amenințare crescută pentru Occident

Consolidarea serviciilor de informații ruse, evidențiată prin activitățile GRU, SVR și FSB, semnalează o amenințare crescută pentru Occident. În acest context, campaniile de spionaj și influență ale Rusiei devin din ce în ce mai sofisticate. Cu un impact semnificativ asupra securității și politicii internaționale. Rapoartele serviciilor de informații din Norvegia și Estonia subliniază importanța pregătirii pentru potențiale conflicte și necesitatea de a adresa vulnerabilitățile din cadrul NATO și sprijinul pentru Ucraina. În acest peisaj complex, transparența și colaborarea internațională devin esențiale pentru contracararea eficientă a strategiilor Rusiei.

În acest răstimpl, Direcția Principală de Informații (GRU), organul de informații militare al Rusiei, și-a revizuit strategiile operative. Recent, Unitatea 29155, cunoscută pentru tentativa de asasinat a lui Serghei Skripal, fost ofițer GRU, în Salisbury, Regatul Unit, în 2018, a fost subiectul unor dezvăluiri ample de către Bellingcat. Acest colectiv de investigație a exploatat informații publice și scurgeri din baze de date rusești pentru a expune detalii despre personalul, operațiunile și infrastructura acestei unități.

Noi recruți, fără pregătire militară

GRU a identificat o problemă: angajații săi generau prea multe urme digitale. În special prin utilizarea telefoanelor mobile în apropierea locațiilor sensibile legate de securitatea națională a Rusiei. A observat, de asemenea, că expulzările diplomatice ale ofițerilor săi de informații din Europa complicau coordonarea operațiunilor și gestionarea agenților pe teritoriul străin, contribuind astfel la eșecul logistic din timpul invaziei Ucrainei.

Ca răspuns, o reformă ambițioasă a fost inițiată în 2020 și intensificată odată cu declanșarea conflictului. Generalul Andrei Averianov, liderul Unității 29155, a fost promovat ca adjunct al comandantului GRU și a creat un „Serviciu pentru Operațiuni Speciale” nou. Angajații acestui serviciu au fost instruiți să nu-și mai aducă dispozitivele mobile personale sau de serviciu în incintă. S-a recurs în schimb la utilizarea comunicațiilor prin telefonie fixă. Instruirea s-a diversificat, desfășurându-se în locații multiple și securizate, departe de sediul central.

Deși inițial personalul era predominant recrutat din rândul Spetsnaz, forțele speciale ruse, structura actuală a unității include un număr mai mare de membri fără antecedente militare, fapt care complică eforturile serviciilor de securitate occidentale de a-i identifica prin intermediul fotografiilor sau al bazelor de date compromise.