Despre un bărbat din Apuseni s-ar putea spune că reuşeşte să bată recordul unei colecţii private de obiecte tradiţionale. Le adună de mai bine de 30 de ani, le are aşezate într-un mic muzeu privat şi spune că face asta doar din patriotism.
Emilian Achim deţine unul dintre cele mai impresionante muzee private din România. Este vorba de o colecţie de peste 10.000 de obiecte din foarte multe epoci istorice şi din mai multe domenii de activitate. Pe toate le are expuse la el acasă, în Almaşu Mare, unde şi-a amenajat un muzeu în toată regula. Deşi are 73 de ani, nu are de gând să se oprească. Anul acesta vrea să aducă în muzeul său o moară tradiţională. Fundaţia de piatră a făcut-o deja, de unul singur.
Căsuţa din poveşti
„Eu aici sunt şi proprietar şi director şi muzeograf şi femeie de serviciu”, spune râzând Nea Achim, scuzându-se că trebuie să se lase pozat în hainele de lucru. Tocmai se opintea cu câţiva bolovani pe care-i mai are de adăugat la fundaţia unei mori tradiţionale: „Or fost vreo 26 de mori la noi în comună. Acuma nu mai e niciuna. Am vrut să iau una de-aici, mai de-aproape, dar până am făcut eu rost de bani, proprietarul a vândut-o la Muzeul Satului de la Sibiu. Acuma am găsit alta. 50 de milioane mă costă. Dar îi musai s-o am în muzeu”, spune bătrânul.
Emilian Achim e însă bucuros că a reuşit să pună la punct una dintre piesele principale ale muzeului său „în aer liber”: casa tradiţională moţească din zona Munţilor Metaliferi. În două cămăruţe destul de mici, cu uşi de doar un metru şi vreo 60 de centimetri înălţime, spune că sunt vreo 700 de obiecte cu valoare de piesă de muzeu, de la geamul original, un pătrăţel de sticlă cu latura nu mai mare de 15 – 20 de centimetri, până la lampa cu petrol veche de 200 de ani şi la „ungheţ”, sau „lada de tras” – un fel de bancă ce se poate extinde pentru a servi drept pat în familiile care aveau mai mult de un copil.
Sunt sute de obiecte în căsuţă, iar Emilian Achim ştie povestea fiecăruia dintre ele. Dă impresia că ştie povestea fiecărui obiect din cele peste 10.000 pe care le deţine în muzeul său. Vreme de două ceasuri, cât timp reporterii l-au „necăjit” cu fel de fel de întrebări, nu a existat vreun răspuns care să înceapă cu „Cred că”, sau să se rezume la „Nu ştiu”.

Citiți integral o poveste emoționantă despre un român extraordinar pe www.coloramromania.ro.