Spectacolul astronomic care se poate vedea cu ochiul liber pe cerul nopții. De ce este Venus o planetă specială

Spectacolul astronomic care se poate vedea cu ochiul liber pe cerul nopții. De ce este Venus o planetă specială

Spre sfârșitul lunii mai, trei planete ale sistemului solar pot fi văzute mai clar decât în restul anului - Venus, Marte și Mercur. Venus e mai puțin vizibilă la începutul lunii, Marte nu este foarte strălucitoare, iar Mercur se vede cel mai bine în primele douăzeci de zile ale lunii. 

Spre sfârșitul lunii mai, trei planete ale sistemului solar pot fi văzute, seara, pe cer, cu ochiul liber - Venus, Marte și Mercur. Oamenii de știință transmit că planeta Venus e mai puțin vizibilă la începutul lunii, Marte nu este foarte strălucitoare, iar Mercur se vede cel mai bine în primele douăzeci de zile ale lunii.

Venus și Mercur urmează să se "suprapună" 

Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, planeta Venus începe luna mai aproape de orizont, însă se ridică în fiecare zi. La mijlocul lunii mai, planeta apune mai târziu şi este astfel, mai vizibilă.

Venus este mai strălucitoare decât Mercur şi se vede în aceeaşi regiune de cer cu aceasta, înspre vest.

Ne puteți urmări și pe Google News

Mercur se vede mai uşor în primele 20 de zile ale lunii, spre deosebire de Venus, chiar deasupra orizontul de vest. "Căutaţi în crepuscul o stea strălucitoare, nu foarte aproape de orizont, dar nici prea sus, a cărei lumină nu pâlpâie. Se poate vedea de la apusul Soarelui până în jurul ore 21.30", transmit oamenii de știință, potrivit news.ro.

Potrivit preconizărilor specialiștilor, cele două planete vor urma să se apropie una de cealaltă şi se vor "suprapune" în ultima săptămână a lunii mai, fenomenul fiind cel mai vizibil între 27 şi 30 mai. Între 24 şi 31 mai, cele două planete se vor putea vedea în acelaşi câmp vizual al unui binoclu care măreşte de 7 ori (7x50).

Luna trece prin preajma celor două planete în serile de 12, 13 şi 14 mai şi pot fi văzute la ora 20.40.

Particularitățile planetei Venus

Fizicianul Cristian Presură a scris despre particularitățile planetei Venus, care o fac foarte specială în raport cu celelalte. "Venus este cea mai apropiată planetă de Pământ și cea mai asemănătoare ca masă și structură cu acesta, astfel încât este considerată ca fiind sora sa. Are însă o particularitate: din pricina unui impact cu un asteroid sau o cometă, Venus se învârtește în jurul axei sale în sens invers față de restul planetelor din Sistemul Solar (...)

Mișcarea de revoluție a lui Venus durează 224 de zile pământești. În schimb, rotația planetei în jurul axei proprii este lentă: o zi pe Venus ține 243 de zile pământești (...)

Deoarece atmosfera este densă, Soarele nu se vede niciodată de pe suprafața planetei, astfel încât, la prânz ai avea senzația că este seară, fiindcă lumina abia străpunge prin stratul gros de gaze", scria fizicianul în una dintre cărțile sale, conform hotnews.ro.

Astrofizicianul Neil DeGrasse Tyson a scris, la rândul său, că ”s-a dovedit că Venus, numită astfel după zeița frumuseții și a iubirii, are o atmosferă densă, aproape opacă, alcătuită în principal din dioxid de carbon, și că are o presiune atmosferică de aproape o sută de ori mai mare decât cea de pe Pământ, la nivelul mării. Mai mult, temperatura de la suprafață se apropie de 500 de grade Celsius. Poți coace o pizza uriașă în 7 secunde, ținând-o pur și simplu în aerul de acolo.

Astfel de condiții extreme pun probleme explorărilor spațiale, fiindcă orice am trimite pe Venus o să fie zdrobit, topit sau vaporizat în câteva clipe. Dacă vrem să culegem date despre suprafața acestui loc abandonat trebuie să trimitem acolo un obiect rezistent la căldură sau unul extrem de rapid.

Nu este deloc accidental faptul că Venus este un loc atât de fierbinte. Are un efect de seră păcătos, indus de dioxidul de carbon din atmosferă, care captează energia infraroșie. Așa că, deși învelișul de nori al planetei reflectă cea mai mare parte a luminii vizibile primită de la Soare, rocile și solul de la suprafață absorb puținul care traversează învelișul. Apoi același teren radiază lumina vizibilă transformată în lumină infraroșie, care se acumulează continuu în atmosferă, creând astfel la un moment dat - și apoi menținând - un formidabil cuptor pentru pizza”.

Marte se deplasează mai repede decât celelalte planete

Conform informațiilor furnizate de Observatorul Astronomic, Marte încă se află pe cer, însă planeta nu este foarte strălucitoare, deși se mișcă foarte repede în comparație cu celelalte. Planeta ocupă, zilnic, un alt loc din cauza poziționării sale în sistemul solar în raport cu Pământul. Pe parcursul lunii mai, ea va străbate toată constelaţia Gemini. La sfârşitul lunii, se va afla în preajma stelelor Castor şi Pollux, cele mai strălucitoare din constelaţie. Planeta se vede de la apusul Soarelui până la miezul nopţii, când apune.

Luna ajunge în preajma planetei în serile de 15 şi 16 mai.

Când se vor putea vedea și alte planete

După ora 2.00 dimineaţa răsare Saturn şi, la o oră după acesta, Jupiter, potrivit oamenilor de știință. Saturn se află într-o constelaţie în care nu se găsesc stele strălucitoare. Prin urmare, dacă priviţi înspre sud-est, aproape de orizont, veţi vedea planeta, ca o stea strălucitoare care nu pâlpâie. În stânga sus faţă de planetă, foarte aproape, se află steaua theta Capricorni, aflată la 158 de ani lumină depărtare.

Dacă priviţi în aceeaşi direcţie, după ora 3 veţi vedea două stele strălucitoare, Saturn şi Jupiter (Jupiter fiind mai strălucitor).

Chiar dacă se află în aceeaşi zonă de cer, planetele se află în constelaţii diferite: Saturn este în Capricornus, iar Jupiter în Aquarius. Jupiter este de două ori mai aproape de noi decât Saturn, la 765 de milioane de kilometri. Dacă doriţi să le priviţi prin telescop va trebui aşteptaţi până când se ridică pe cer, cândva înainte de răsăritul Soarelui.

Luna trece prin preajma planetelor în dimineţile de 4-5 mai şi 30 mai - 2 iunie.

Dimineaţa răsare şi planeta Neptun, dar aceasta nu se vede cu ochiul liber. Cerul nopţilor de mai este dominat de steaua strălucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din constelaţia Bootes (Bouarul).