Specialiștii în sănătate lansează un avertisment cu privire la medicamentele administrate românilor. Este vorba despre antibiotice, care par să rezolve orice problemă legată de o infecție. De vină sunt și medicii de familie care prescriu rețete pentru un astfel de tratament, chiar dacă problema medicală nu este atât de gravă sau există altă alternativă.
Antibioticul este un subiect extrem de controversat în România. În urmă cu ceva ani, ele erau oferite în farmacii la liber, fiind un tratament extrem de utilizat pentru orice mică infecție. Specialiștii au descoperit că acest obicei nu este unul tocmai benefic, așa că au condiționat accesul la antibiotic. Din păcate, medicii de familie prescriu în continuare un astfel de tratament, chiar dacă el nu este neapărat necesar.
Managerul Institutului „Matei Balș” și șeful spitalului „Carol Davila” sunt de părere că rolul antibioticelor este unul mult mai important, ele putând fi transformate într-o armă dacă sunt lăsate la liber consum.
„Este momentul în care să ne dăm seama că antibioticele pot reprezenta un pericol, că pot deveni o armă în mâna unor oameni neinstruiţi, unor soldaţi neinstruiţi. (…) Paleta de antibiotice care a fost administrată în această perioadă a determinat ca un număr foarte mare, impresionant, de pacienţi să se prezinte la spital cu infecţii cu Clostridium pe care le-am putut gestiona foarte greu.
Antibioticul în mâna unor persoane neavizate sau unor medici care nu sunt instruiţi suficient cred că ar trebui să ne preocupe foarte tare”, a afirmat medicul militar, marţi, la conferinţa organizată de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, în colaborare cu Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias” şi Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România”.
Antibioticele, tratamentul recomandat prea des de medicii de familie
Adrian Marinescu, director medical al Institutului „Matei Balș”, susține că medicii de familie prescriu antibiotice mult prea des. Acesta susține că majoritatea cadrelor medicale pleacă de la premiza că mai bine un tratament puternic decât unul mai slab, însă nu încearcă să descopere cauza. Acest lucru poate aduce reacții adverse pacienților, însă duce și la o creștere a rezistenței virușilor.
„Este evident că ceea ce se întâmplă în momentul de faţă cu antibioticele, s-a ajuns într-un punct în care şi medicul de familie şi orice medic prescrie antibiotic fără să plece de la o relaţie de cauzalitate. Practic, prescrie pe principiul – mai bine să fie în plus decât în minus ori se pare că avem şi reacţii adverse şi clar că duce la o creştere a rezistenţei”, a explicat medicul.
Un alt specialist de la Institutului „Matei Balş”, Cătălin Apostolescu, susține că este necesară o regândire a modului în care sunt raportate infecțiile nosocomiale. Subraportarea infecțiilor asociate asistenței medicale reprezintă o problemă încă nerezolvată în România.
„Problema rezistenţei bacteriene este o problemă cu care ne confruntăm de ani de zile. (…) Trebuie să formăm şi trebuie să lucrăm zilnic la această bună practică în privinţa antibioticelor, în aşa fel încât să intre într-o rutină, să devină un automatism în modul în care prescriem în mod raţional un antibiotic. (…) Nimeni nu îşi doreşte să le ascundă (n.r.- infecţiile asociate asistenţei medicale), dar fenomenul acestei subraportări în România este o problemă veche şi încă nerezolvată. (…) Cred că trebuie să regândim modul în care aceste infecţii nosocomiale sunt raportate!, a declarat managerul Institutului „Matei Balş”.