Specialiștii atrag atenția. Consumatorul român finanțează industria agro-alimentară a altor state, în loc de cea locală

Preşedintele interimar al Federației Naţionale Pro Agro, Emil Dumitru, a afirmat în cadrul unui interviu, că “România Agricolă 2019 nu se poate hrăni din politici agrare din trecut, ci din politici agricole europene“. Potrivit declarațiilor sale, “Consumatorul din România finanțează industria agro-alimentară a altor state membre, în loc să ne dezvoltăm noi, local”.

Emil  Dumitru, este producător agricol și conducătorul unei ferme de familie din Chiselet, județul Călărași. El a vorbit în cadrul unui interviu acordat financialintelligence.ro, despre dezvoltarea agriculturii din ţara noastră, problemele cu care se confruntă fermierii, relaţia cu autorităţile din domeniu. "Agricultura României a cunoscut dezvoltarea, o dată cu apariţia fondurilor europene. Suntem în al doilea exerciţiu financiar, au venit foarte mulţi bani în sectorul agro -alimentar românesc, însă, din păcate, nu reuşim să valorificăm întreg potenţialul agricol al României" a afirmat producătorul.

“Personal, cred că rolul formelor asociative este să critice, atunci când lucrurile nu funcționează și atunci când sunt lucruri notabile să le evidențieze. Dar asta nu înseamnă că trebuie să fim vreun aplaudac de serviciu al vreunui ministru al agriculturii (...). Trecerea la agricultura digital va presupune, însă, și pierderea unor locuri de muncă din sectorul agro-alimentar românesc" a spus Dumitru. Despre tranzacţia din Insula Mare a Brăilei, specialistul spune că: „problema de fond se pune dacă investitorul care a preluat compania respectivă va face investiții care să genereze  valoare adăugată pentru agricultura României și nu va exista doar un export substanțial de materie prima de cereale. E foarte important ca acolo să se proceseze și să se dezvolte o zootehnie care să transforme porumbul în lapte și carne. 

Tot ce trebuie să știi despre montarea caloriferelor. Facturile vor fi mai mici

Șoferii de ridesharig, o nouă înșelătorie. Bani pierduți din naivitate și bună-credință

Mi-aș dori să facem și o evaluare calitativă, dincolo de cantitatea de fonduri absorbite, să vedem câte dintre acele proiecte care au fost finanțate au și produs efecte economice în piața agro-alimentară românească”. În toată Europa se pune accent pe fermele de familie, dar ţara noastră are o agricultură polarizată – avem ferme foarte mari şi avem ferme de subzistenţă, iar clasa de mijloc încă nu este consolidată. Cred că, pentru următorul exerciţiu financiar, autorităţile ar trebui să facă nişte politici dedicate fermelor de familie. Diferenţa dintre România şi Polonia este că Polonia a avut o strategie pe termen mediu şi lung care, indiferent de partea politică ce s-a perindat în zonele de decizie publică, a fost consecventă faţă de agricultura şi industria alimentară a ţării" a mai spus Dumitru.

"Acum că deja avem experiența a două exerciții financiare este foarte clar că, în următorul exercițiu financiar 2021-2027, ar trebui să revoluționăm cu adevărat modul de organizare și funcționare a filierelor de produs, modul în care reușim să transformăm materia primă obținută, pentru că degeaba producem grâu și porumb, dacă nu facem produse cu valoare adăugată mare.Dacă ne vom uita pe balanţa comercială a României, vom constata că avem un deficit nemaîntâlnit, de 1,63 miliarde de euro. Practic, consumatorul din România finanțează industria agro-alimentară a altor state membre, în loc să ne dezvoltăm noi, local. Asta nu înseamnă că Europa sau cineva din afară – o forță nevăzută – ne-au împiedicat pe noi, românii, să facem niște politici publice agricole sustenabile pentru sectorul agro-alimentar românesc", a conchis Emil Dumitru.