Sprijinul financiar de până la 100 miliarde de euro pe care urmează să îl primească Spania ar putea să nu fie de ajuns pentru a stabiliza situaţia în zona euro. Este o previziune pe care au făcut-o mai mulţi analişti internaţionali dinainte de anunţarea acordului, şi pe care pieţele financiare par să o confirme acum.
Randamentul obligaţiunilor de stat spaniole pe 10 ani a crescut ieri până la 6,5%, ceea ce duce la concluzia că investitorii nu se aşteaptă ca acest ajutor financiar să rezolve problemele Guvernului de la Madrid.
Ajutorul este oricum destinat doar băncilor, însă autorităţile europene nu vor împrumuta banii către acestea, ci către statul spaniol. În aceste condiţii, orice ajutor acordat vreunei bănci se va adăuga la datoria publică a ţării, care se situează deja în jurul a 60% din PIB, şi va face titlurile de stat spaniole mai riscante.
Cotaţia CDS (Credit Default Swap, măsurând riscul de faliment) pentru datoriile pe 5 ani ale ţării a crescut din nou ieri, până la peste 595 de puncte, foarte aproape de maximul pe care îl atinsese în urmă cu doar câteva zile. Băncile, singurele care au de câştigat Cursul de schimb al euro faţă de dolar, după ce a deschis ziua de luni mult mai sus tocmai pe seama informaţiilor despre înţelegerea parafată de Spania cu creditorii europeni, a pierdut ieri treptat tot câştigul şi a ajuns până aproape de 1,2450 de dolari pentru un euro.
Ne puteți urmări și pe Google News
Bursa de la Madrid este singura unde lucrurile au fost privite cu mai mare optimism, asta pentru că acolo sunt tranzacţionate acţiunile băncilor care ar putea fi salvate cu cele 100 de miliarde de euro. Băncile în cauză ar putea rămâne singurele care să aibă cu adevărat de câştigat din această afacere.
Variantele alternative, venite din diferite direcţii săptămâna trecută, ar fi un pachet de salvare complet pentru Spania sau recapitalizarea băncilor direct de către Banca Centrală Europeană (BCE). Prima a fost respinsă de Guvernul spaniol, terorizat pe bună dreptate de perspectiva de a ajunge la un program de austeritate similar celui grecesc, impus de FMI şi Comisia Europeană, iar cea de-al doua a fost respinsă de BCE.
Recomandările noastre
