Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a luat parte la un interviu realizat de către jurnalista Laura Ștefănuț. Aceasta a fost întrebată despre principalele probleme ale sistemului medical și despre ce soluții a putut identifica pentru remedierea acestora.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a fost intervievat de către jurnalista Laura Ștefănuț. Interviul a avut loc în contextul numeroasele dezvăluiri despre nereguli și falsuri din sistem, dar și al vechilor probleme ce nu și-au găsit încă rezolvarea, informează Libertatea.

Laura Ștefănuț: „E normal să se ia această șpagă pentru cezariană?” 

Ministrul Sorina Pintea: „Știți când s-au opus la închiderea maternității Giulești? Urmau 60 de cezariene, venea Crăciunul, acesta e motivul!” 

Așa a debutat, în jurul orei 14.00, interviul video pe site-ul Libertatea. 

„Plata informală este singurul motiv care crește rata de cezariene atât de mult! Nu mă feresc să spun acest lucru”, a fost răspunsul ferm al ministrului Sorina Pintea.

„OMS a atenționat România anul trecut, în Georgia, că rata cezarienelor este mult prea mare la noi! Și singurul motiv, mai spun odată, este acesta: se dau bani. Societatea trebuie să condamne aceste gesturi”, mai spune ministrul Sănătății. 

Ea a avertizat că „în toată lumea se încurajează nașterile naturale, pentru că mamele nu trebuie să se gândească doar la ele, ci și la copiii. La noi, se încurajează cezarienele”.

Mai multe declarații ale Sorinei Pintea:  

„Vă amintiți ce s-a întâmplat la Maternitatea Giulești cu acei copii infectați cu stafilococ. S-a luat decizia sistării activității și reacțiile nu au încetat să apară și nu am înțeles de ce, pentru că până la urmă era vorba de sănătatea mamei. Apoi am înțeles că săptămâna aceea avea programate aproximativ 60 de cezariene. Am ieșit public și am spus că nu este normal să promovăm nașterea prin cezariana în condițiile în care în toată lumea se promovează cea pe cale naturală. 

Nu ținem cont de sănătatea copilului, ne gândim doar la mamă. Inducem mamei ideea că nu o să o doară, că o să fie foarte bine, în loc să folosim alte mijloace anti-durere care se folosesc în toată lumea civilizată. 

România a fost avertizată despre creșterea alarmantă a numărului de operații cezariene. 

De ce este împinsă cezariana? Cred că este un singur motiv: pentru acea plată informală pe care echipa, pentru că nu vorbim doar de medic, o pretinde. Se lansează un zvon printre paciente, ele se interesează care este mercurialul la spitalul respectiv și așa ajungem în situația de a avea foarte multe operații cezariene. Este singurul motiv din punctul meu de vedere și nu mă feresc să spun asta. Cred că ar trebui să o spunem mai mulți.”

Despre șpaga la medici: 

Am spus că acest fenomen nu va dispărea, că va trece ceva timp până ne vom putea normaliza pentru că prea ne-a intrat în sânge. Principalul „vinovat” este pacientul. El nu ar trebui să dea, dar el se gândește că dacă nu dă nu este tratat cum trebuie. Pentru că sunt puțini cei care cer. 

Sunt lucruri pe care nu le poți proba atunci pe loc pentru a lua măsuri. 

Până atunci putem doar condamna aceste fapte și să îndemnăm pacientul să nu o mai facă. 

Ce s-a putut face concret s-a făcut: s-au mărit salariile medicilor pentru ca ei să nu mai fie nevoiți să trăiască din aceste venituri informale. Mai departe este rolul societății să condamne aceste fapte. 

Pacienți mi-au scris care sunt sumele pe care le-au dat, date complete. Când am avut acele date complete am trimis corpul de control să verifice și am semnalat comisia de etică. 

Ministerul Sănătății nu încurajează. Sunt spitale care au început campanii proprii, dar nu este suficient.

Fiecare trebuie să conștientizeze că nu. Salariile au fost majorate, asigură un trai decent. Nu am separat sistemul public de privat.”

Despre infecțiile nosocomiale: 

„Eu cred că trebuie să privim foarte normal aceste lucruri. 

Nu suntem singura țară unde există infecții asociate asistenței medicale. Există în toată lumea. Diferența dintre noi și ei, până anul trecut, a fost că noi nu le raportam. Pentru că, la un moment-dat în 2008, cineva s-a gândit să introducă un indicator de performanță managerială, astfel încât dacă aveai un anumit procent de infecții nosocomiale, atunci erai pedepsit. Mi s-a părut culmea cinismului. 

Am început să le raportăm pentru că la un moment-dat Germania avea 8% infecții raportate, România avea 1%. Deci diferența era nejustificată și eu de aici am pornit. 

Ce s-a întâmplat la Marius Nasta nu este de dorit. Dar s-a dovedit ulterior, prin analizele făcute la Institutul Cantacuzino, că erau tulpini diferite de acineto-bacter. Ceea ce înseamnă că pacienții nu s-au infectat unul de la altul, sem că s-au respectat minimele reguli care trebuie aplicate într-o secție de Anestezie-Terapie Intensivă. 

Au murit, dar nu din cauza acineto-bacterului. Acesta a fost 'cireașa de pe tort'. Acești pacienți erau internați cu prognostic rezervat, având diagnostice incompatibile cu viața cu un organism imuno-deprimat și care au contactat foarte ușor acele infecții, dar care nu au murit din această cauză. Pacienții erau foarte bolnavi. 

Am scos acel indicator. Nu mai ești pedepsit dacă raportezi, ești pedepsit dacă nu raportezi. Nu este singurul caz Nasta cu un focar (în momentul în care sunt internați peste 3 pacienți este vorba de un focar), mai sunt cazuri în țară. 

Eu aș vrea să le privim normal, să le raportăm , atunci știm cum să raportăm această problemă, cum să minimizăm impactul și cum să ne ferim. 

Pentru că la Giulești a fost un caz special. Au fost încălcate minime reguli de igienă din partea personalului medical.”

De ce pleacă medicii:

„Este un paradox, dar am spus și când s-au mărit salariile că acest lucru nu va stopa exodul. 

Trebuie să facem și investiții. Anul acesta bugetul pentru investiții este mai mult decât generos pentru echipamente medicale și reparații. Am început încă de anul trecut programul de dotare, inclusiv a spitalelor mici.

Cred că se simt mai mult respectați în altă parte. Am zis ok, dotăm, am mărit salariile, dar medicii se simt mai puțin apreciați. 

Cred că ar trebui să ne promovăm mai mult valorile. Pentru că sunt unii mai modești. Fiind aceste uscături pe care toată lumea le prezintă, ar aștepta să fie poate mai valorizați, pentru că se întâmplă lucruri foarte bune. 

Sistemul sanitar nu este ceva abstract. Sistemul suntem noi, toți suntem sistemul și depinde de noi dacă vrem să funcționeze sau nu. 

Mă gândeam la Spitalul din Tulcea, sunt 22 de locuri vacante, CJ a făcut un bloc ANL pentru a le da locuințe.

Mă gândeam, dacă pleacă în afară în spitale mai mici, de ce nu ar veni în România la spitale mai mici. 

Cred că va dura un timp până vom opri exodul. Anul trecut numărul de cereri pentru certificate de conformitate a scăzut anul trecut.”

Despre aducerea unor medici din străinătate: 

„Nu este o soluție, avem medici în România, avem rezidenți mulți. Avem 45 de medici pregătiți în chirurgie cardio-vasculara, șase pe pediatrie. Au luat consilierii mei legătura cu fiecare (cei care nu au angajamente in sistemul public). 

Îi avem, i-am pregătit, dar i-am și umilit în același timp.” 

Despre bugetul pe sănătate: 

„Bugetul pentru investiții are cea mai mare creștere. Am dat câteva exemple punctuale, dar nu sunt singurele. O investiție pe care o vom finaliza este spitalul de pediatrie din Timișoara care se construiește din 2009.”

Spitalele regionale: 

„În 2014 s-a făcut o hotărâre de guvern, atât prin care s-a spus că se vor construi 3 spitale. 100 de milioane de spital. Europa trebuia să dea 150 de milioane. În 2016 MS a semnat cu BEI un contract de consultanță. 

În octombrie 2018 s-a transmis primul teren către MS, cel de la Iași. 

În acest moment suntem gata cu studiile de fezabilitate. 

Se discuta foarte mult despre Cluj. Da nu am putut să colaborez foarte bine cu Clujul. 

S-au făcut aceste studii de fezabilitate, s-a estimat valoarea, 400 de milioane un spital. Experții europeni au ajuns la concluzia că atât costă un spital. Atunci s-a luat în considerare doar construcția, fără doitare și pregătirea personalului. 

Am ajuns ca Europa să dea 50 de milioane de euro din 400. 

Am fost la Bruxelles să cerem suplimentarea fondurilor și acolo ni s-a spus că nu există soluții și că este bine să fazăm acest proiect. 

Sunt încrezătoare că aceste spitale se vor face și îmi asum că vor fi gata până în 2024. S-au pornit niște lucruri care nu se pot întoarce.” 

Sorina Pintea a fost intervievată de către Laura Ștefănuț.