SORIN TUDOR: Becaliada

Arestarea lui Gigi Becali s-a resimtit cu putere pe Internet: joi, 2 aprilie, ziua în care mascaţii l-au ridicat din Pipera, ediţiile online care au înregistrat un număr neaşteptat de comentarii (Realitatea.net, de altfel, s-a laudat la scenă deschisă cu cele peste 15.000 de vizualizări pe care le-au avut ştirile cu Becali şi cu sutele de comentarii primite).

La rândul său, trafic.ro – primul serviciu de analiză pentru site-urile din Romania – arăta că, doar în data de 2 aprilie, peste 15.000 de căutări legate de numele lui Becali au condus spre site-urile monitorizate de acesta. Iar dacă punem la socotelă şi sutele de menţionări pe bloguri şi pe Twitter, începem să ne formăm o idee despre modul în care furtuna mediatică privindu-l pe Gigi Becali a atins Internetul.

Furtuna mediatică? Da, chiar aşa. Conform trafic.ro, joi, 2 aprilie, ziua în care Mircea Geoană şi-a anunţat oficial intenţia de a candida pentru Cotroceni, au existat doar cu puţin peste 50 de cautări dupa numele său care au condus către site-urile monitorizate. O diferenţă enormă. Dar, dacă tot vorbim despre diferenţe, ar trebui să o avem în vedere şi pe aceasta: acelaşi trafic.ro anunţa că, de Ziua Păcălelilor, au existat peste 116.000 căutări după „1 Aprilie”...

Ironic, am putea spune că, în timpul ce PSD-ul visează punând Geoană pe geană, de Becali şi de 1 aprilie a auzit toată lumea. Însă, Ziua Păcălelilor este mult mai apreciată. Ironia cifrelor ascunde însă o altă ironie, mai mare: chiar aflaţi sub un bombardament mediatic, românii continuă să se arate dezgustaţi de spectacolul democraţiei dâmboviţene.

Ultima nebunie în România. Circa 22% dintre copii ar fi dependenți...

Taina minunii din inima României. Povestea uimitoare a săvârșirii ei

Sigur, pentru Lorzii jocului, Becaliada este o victorie: aceia care încă se mai gândesc să meargă la urne, se vor raporta la democraţie prin prisma „cazului Becali”, iar la performanţele aleşilor prin prisma „crizei economice necruţătoare”, fără ca nimic altceva să mai conteze. Iar aceia care s-au decis să nu mai meargă la vot, vor putea să facă în continuare ce au făcut şi până acum: să privească viaţa zâmbind, ca pe o continuă păcăleală.

În ţara Becaliadei, spectacolul continuă. Chiar şi fără spectatori.