EVZ: Care sunt bilele albe şi bilele negre pe care le acordaţi Bucureştiului şi pentru ce le acordaţi?
Sorin Oprescu:
Nu aş putea să dau bile negre sau albe Bucureştiului. S-o facă bucureştenii. Încă de la începutul mandatului meu, am început să transform acest oraş, aşa cum am spus-o de fiecare dată când am avut ocazia, într-un oraş în care să trăieşti, nu numai să locuieşti. Bucureştenii merită să locuiască într-un oraş civilizat.
Vreau ca fiecare bucureştean să vadă cum oraşul se schimbă de la o zi la alta. Să fie un spaţiu verde în locul unde erau gunoaie, să fie copaci sau spaţii de joacă acolo unde era pârloagă. Este din ce în ce mai evident că oraşul se schimbă în bine, că facem împreună paşi pentru a deveni o capitală la standarde europene Oraşul nu e al lui Oprescu, ci e al nostru, al tuturor locuitorilor.

Un oraş trebuie să fie o comunitate unită, solidara în jurul unor proiecte şi programe clare. Ştiu din meseria mea că nu poţi vindeca fără suferinţă, că nu poţi schimba şi în acelaşi timp să-i mulţumeşti pe toţi. Dar dacă gândeşti pozitiv şi ai încredere în tine şi în oameni multe lucruri care azi poate ni se par imposibile, mâine le vedem realizate. Sunt omul căruia îi place să transforme eşecurile în succese, neîmplinirile în realizări şi deci şi bilele negre  în bile albe.

Care sunt priorităţile planului de investiţii în acest an? Spre ce sectoare şi în ce proiecte?
Pentru mine este foarte important să finalizez proiectele pe care bucureştenii le aşteptau de ani de zile. Când am fost în Giuleşti Sârbi, acolo unde nu a existat niciodată canalizare, o bătrână mi-a spus că nu îşi imagina că va apuca ziua în care să nu mai care apa cu găleata, iar un alt bărbat mi-a arătat că este pentru prima dată în 30 de ani când poate merge în papuci pe stradă şi nu în cizme de cauciuc. Înainte nu s-au făcut astfel de lucrări, pentru că nu au vizibilitate ca un părculeţ sau un loc de joacă. Dar eu am ales să le fac şi le voi face în continuare, pentru că nu trebuie să vopseşti doar gardul să te vadă satul, trebuie să sapi şi în fundul curţii. 

Ne-am uitat cu toţii la Campionatul Mondial de Fotbal. Am văzut stadioane ultramoderne, priveam cu puţină invidie pentru că oraşul meu nu are încă aşa ceva. Dar Bucureştiul va avea curând un astfel de stadion. Vom fi la nivelul lor. Măcar cu stadionul, dacă nu cu fotbalul. De aceea, o prioritate pentru mine este finalizarea Stadionului Naţional Lia Manoliu, care va fi cel mai modern stadion din sud-estul Europei.

Oraşul are o inimă, un nucleu, iar acesta este Centrul Istoric. Un spaţiu care, în ultimele luni, a prins viaţă. Mai avem multe de făcut, avem un plan clar. Nu va trece mult până când bucureştenii se vor putea bucura pe deplin de această oază de istorie. 

Sunt multe priorităţi, însă în planul de investiţii pentru acest an se număra parcajale – această problemă sensibilă a Bucureştiului, finalizarea Staţiei de Epurare a Apelor Uzate de la Glina, finalizarea Pasajului Basarab şi reabilitarea infrastructurii educaţionale din Bucureşti, care vizează nu mai puţin de 102 şcoli. Un punct important este reabilitarea infrastructurii rutiere. Avem în derulare lucrări pe marile artere cum ar fi Aviatorilor, Piaţa Victoriei – Buzesti – Uranus, Brancoveanu etc. Practic, locuitorii din toate sectoarele Bucureştiului beneficiază de intervenţia şi lucrările efectuate de Primăria Municipiului Bucureşti.

Sănătatea e cel mai important aspect al vieţii. De aceea, o prioritate e îmbunătăţirea condiţiilor din cele 21 de spitale pe care le avem în administrare. Serviciile medicale cresc calitativ, pentru că investiţiile noastre sunt nu numai în clădiri ci şi în aparatura de înaltă performanţă.

Cum intenţionaţi să exploataţi aspectul turistic al Capitalei pentru a-l aduce în rândul capitalelor europene?
Clădiri de valoare istorică, adevărate monumente arhitectonice, statui, parcuri, muzee, biserici care ar putea oricând să intre în patrimoniul cultural al lumii. Concret, ne-am propus realizarea unor circuite turistice în oraş, reabilitarea faţadelor clădirilor monument istoric, materiale de promovare. În curând vom deschide un centru de informare turistică în Pasajul Universităţii, vom lansa un set de materiale de promovare turistică, hărţi, pliante, broşuri care se vor găsi în toate punctele de interes turistic, în hoteluri, muzee, aeroport etc. Suntem în curs de realizare a strategiei turistice a oraşului Bucureşti, în care Centrul Istoric, după cum vă spuneam, este un element important. 

Care este situaţia privind reabilitarea Centrului Istoric şi a monumentelor istorice? La ce costuri se ridică aceste investiţii?
Am înfiinţat un consiliu de coordonare a reabilitării şi revitalizării Centrului Istoric, există un plan clar de acţiune, facem inventarierea situaţiei juridice a tuturor clădirilor, care aparţin municipalităţii, care sunt private. Elaborăm regulamente privind standardele urbanistice, punerea în siguranţă şi protecţie a tuturor construcţiilor şi, mai ales, a celor cu valori cultural-istorice cuprinse în patrimoniul naţional.

Elaborăm reguli clare pentru o administrare corectă din punct de vedere al ordinii publice, salubrităţii şi al condiţiilor de desfăşurare a actului comercial. Deci, problematică Centrului Istoric este mult mai complexă decât actualele lucrări de reabilitare a infrastructurii care au fost cuprinse în contractul cu Sedesa. Tocmai am câştigat procesul cu cei de la Sedesa, astfel încât vom reîncepe lucrările pentru finalizarea infrastructurii.

Pentru a fi cât mai eficienţi, vom împărţi străzile care trebuie reabilitate în mai multe module, astfel încât să se poată lucra în paralel peste tot unde este nevoie. În afară de acestea, vom avea ca obiectiv amenajarea ca un forum cetăţenesc loc de plimbare şi agrement a piaţetei Sfântul Anton – în zona Hanul  lui Manuc, Cafeneaua Veche. Construirea unei parcări în zona Splaiul Independenţei – strada Franceza, de care să beneficieze vizitatorii Centrului Istoric. 

În ce stadiu se afla “Arenă Bucureştilor” şi care este aportul acestei investiţii la viaţa culturală românească?
Proiectul "Arenă Bucureştilor" ce urmează să înceapă în acest an, va contribui la crearea unei infrastructurii care să permită situarea Bucureştiului în rândul marilor centre culturale ale lumii. Bucureştiul este prima scenă culturală a ţării, dar din păcate, nici o infrastructura în domeniu nu are în acest moment capacitatea găzduirii unor evenimente de anvergură internaţională.

"Arenă Bucureştilor", care se va realiza printr-un parteneriat public-privat este cel mai mare complex sportiv, de agrement şi social din România care va găzdui concerte, mari manifestări sportive, expoziţii, târguri, evenimente sociale şi de afaceri; Arenă va avea o capacitate de până la 16.000 de locuri şi e prevăzută, într-o fază iniţială cu o parcare sub şi supraterană – 1.000 de locuri şi se preconizează a fi finalizata în 24 de luni.

Ce înseamnă să fiţi primarul unei capitale europene?
Să fii primar în orice oraş înseamnă să fii OM responsabil. Indiferent dacă te-au ales trei milioane de oameni sau 300, aceşti cetăţeni nu sunt statistici şi nici cifre. Tot ce contează e că oamenii aceia au avut încredere în tine şi au sperat că le poţi face viaţa mai bună. Şi asta fac. Bucureşteanul care vede în fiecare zi pe geam o pârloagă şi nu un parc nu cred că suferă pentru că nu are un parc european, el vrea pur şi simplu puţin spaţiu verde, vrea curăţenie, vrea să trăiască civilizat.

Nimeni nu mai crede în promisiuni. Deci, întâi fac şi după aceea  “raportez cetăţii”.
Pe lângă aspectele de infrastructură, de ambient urban, de mediu, de estetică a oraşului, de funcţionalitate a reţelelor, trebuie să acordăm o atenţie deosebită aspectelor sociale, educaţiei, sănătăţii şi culturii acestui oraş. Îmi doresc mai mult ca în acest oraş calitatea vieţii să crească la nivelul capitalelor europene. Bucureştiul, aşa cum am spus la începutul mandatului, trebuie să fie un oraş civilizat, dar un oraş al oamenilor.

Pentru oameni, e esenţială funcţionalitatea oraşului, mai ales standardele de calitate ale serviciilor publice. Sunt puncte care îţi certifica în mod real pretenţiile de a fi un oraş european. În această funcţie, în care eşti ales de cetăţeni şi nu numit, mă sprijin pe o lege morală a lui Pitagora: “În Palatul celor ce cârmuiesc, să fii mereu de partea celor cârmuiţi!”

A fi primar într-un oraş european presupune responsabilitate, cinste şi onoare. Este într-adevăr o provocare imensă, dar pe mine, prin natura profesiei pe care o am, provocările nu mă sperie, indiferent de natura lor. Când stai cu bisturiul în mână, ştii că trebuie să tai precis ca să vindeci. Nu există varianta de mijloc. Sunt conştient că, la fel ca în Medicină, în Administraţie trebuie să ai “o mâna sigură”. La fel este şi la Primărie, nu poţi lăsa stiloul pe birou şi să te întorci pe călcâie să pleci, indiferent cât de greu îţi e. Singura cale e înainte!

Care au fost cele mai mari provocări de până acum?
Au fost şi sunt provocări în fiecare zi, însă cea mai mare provocare pe care mi-am asumat-o, a fost şi este să rămân independent. Au încercat să pună copita politicului în toate sectoarele Administraţiei, au fost momente când aveam impresia că sunt “singur printre duşmani”. Au existat situaţii în care aş fi avut de câştigat dacă înclinăm balanţa spre unii sau spre alţii, însă pe mine m-au ales bucureştenii ca pe un independent, şi aşa am de gând să rămân.

Nu am cedat niciodată în fata maşinăriei de partid, iar în Consiliul General am reprezentat întotdeauna interesul celor mulţi. Niciodată un primar care va ţine partea unui partid sau a grupurilor de interese dintr-un partid nu va putea să realizeze nimic pentru oamenii care l-au ales. Primarul nu are culoare politică, el aparţine cetăţenilor care l-au ales. Şi aşa trebuie să rămână!

De ce ar fi considerat Bucureştiul un “Oraş de vis”? Care sunt argumentele în acest sens?
Bucureştiul este un oraş cu o istorie fantastică. Dacă nu ar exista goană asta nebună după traiul de zi cu zi, bucureşteanul ar putea să observe că oriunde în drumul său se întrepătrunde cu legende …Câţi nu trec şi nu ştiu pe lângă Capsa fără să arunce o privire în localul unde odinioară se reunea elita intelectualităţii romaneşti? Câţi ştiu adevărata istorie a Curţii Domneşti? Sau a Hanului Gabroveni sau a Hotelului Concordia unde s-a semnat Unirea? Oraşul ăsta are foarte multe de oferit, este un oraş încercat, şi, pentru mine, este cu adevărat un oraş de vis, pentru că este oraşul în care m-am născut şi pe care o să îl transform în oraşul pe care îl visaţi şi voi.

Cum aţi caracteriza locuitorul Bucureştiului?
Bucureşteanul nu este cu nimic mai prejos decât oricare alt locuitor al unei capitale europene. Chiar dacă oraşul mai are de parcurs etape pe care alţii le-au epuizat deja, bucureşteanul ştie ce vrea. Este iubitor de frumos, este inteligent, informat, dar mai ales critic. Dar, sincer să vă spun, mi-aş dori să fie mai multă critică pozitivă, constructivă, care să ducă la o implicare mai mare în bunul mers al urbei. Fără sprijinul bucureştenilor, nu aş putea face nimic.

Cum aţi caracteriza Bucureştiul în câteva cuvinte?
Bucureştiul este oraşul nostru, al tuturor şi al fiecăruia. Cum am mai spus, Capitala României a fost şi este un punct de referinţă cultural, social şi politic pe harta Europei. Este oraşul care s-a născut acum 550 de ani, şi care va fi în următorii cinci ani, oraşul cu cel mai ridicat ritm de dezvoltare din Europa, de 7,2% şi cu cel mai mare grad de creştere a locurilor de muncă, de 3,7% pe an.

Care sunt problemele de care se plâng cei mai mulţi locuitori?
Probleme sunt destule, important este să dorim să le rezolvăm. De asta încerc să finalizez proiecte parcă uitate de lume, încerc să îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi a bucureştenilor şi a bucureşteanului. A întreţine este al doilea verb pe care mă bazez. Aproape în fiecare zi vin la mine la birou oameni care au probleme mari şi mici. De la terenuri şi până la câinele vecinului care latră prea tare. Trebuie să le acorzi aceeaşi atenţie fiecăruia şi să faci ceea ce poţi pentru ei. Dacă poţi.

Care este situaţia locurilor de parcare? Cum decurg proiectele parcărilor subterane?
Fără doar şi poate, Bucureştiul este un oraş cu deficit major în ceea ce priveşte reţeaua de parcări publice, însă, în ultimul an, am dezvoltat o strategie pentru parcaje menită să fluidizeze traficul prin eliberarea benzilor ocupate de maşini parcate şi construirea de noi parcări de dimensiuni mari.

În acest moment, se lucrează la eliberarea amplasamentului primei parcări subterane de la Universitate, urmând ca în maximum 18 luni să avem prima parcare subterană publică cu un număr de 380 de locuri de parcare.

De asemenea am lansat licitaţiile pentru alte două parcări subterane – Edgar Quinet şi Piaţa Charles de Gaulle. În total, aceste două parcări totalizează peste 1.000 de locuri de parcare. Până la sfârşitul anului, se vor licita în parteneriat public-privat şi parcările subterane de la Albă Iulia, Dorobanţi, Walter Maracineanu, Esplanada Gara Băneasa şi Piaţa Presei Libere. Acestea vor însuma un număr de aproximativ 6.000 de locuri de parcare.

Care este situaţia privind reabilitarea şi modernizarea Stadionului Naţional Lia Manoliu? Dar cea privind autostrada suspendată şi Pasajul Basarab?
Lucrările la stadionul Lia Manoliu sunt realizate în proporţie de peste 80%, urmând ca până la sfârşitul anului 2010 să fie finalizata construcţia, iar până în primăvara anului viitor să fie montată cupola. În paralel cu construcţia stadionului s-au început studiile de fezabilitate pentru construirea unei parcări în zonă adiacentă stadionului, dar şi pentru amenajarea peisagistica a acestei zone.

În ceea ce priveşte lucrările de la Pasajul Basarab, acestea sunt în grafic, fiind finalizate în  proporţie de 90%. În 2011, Bucureştiul va avea un nou pasaj care va închide inelul principal de circulaţie, preluând o mare parte din traficul rutier şi decongestionând zona centrală.

O mică legendă urbană, un secret ascuns al Capitalei despre care locuitorii nu ştiu.
Ştiaţi că, iniţial, în istoria oraşului, actuala zona rezidenţială a cartierului Primăverii era considerată o zonă defavorizata în care nimeni nu voia să locuiască? Atunci, municipalitatea a decis să vândă terenuri la preţuri foarte mici. Şi iată ce a ieşit în ani! Vedeţi ce înseamnă dezvoltarea unui oraş? Cum se poate schimba destinul nu numai al unui om, ci şi al unui oraş?