Somnul exagerat, semnul schimbării de ritm

Somnul exagerat, semnul schimbării de ritm

Dacă nu poţi să te dai jos din pat dimineaţa, ori te adaptezi greu după concediu, fiindcă ţi-ai tulburat ritmul, ori s-ar putea să suferi de hipersomnie.

Nevoia de somn este condiţionată genetic, dar depinde foarte mult şi de comportamentul fiecăruia, de cum ţi-ai educat creierul, spun experţii în domeniu. Sunt cazuri în care dormitul în exces este semnul unor boli ale creierului ori ale unora infecţioase, însă sunt şi situaţii în care dormi mult fiindcă aşa te-ai obişnuit în vacanţă ori, dacă depăşeşti 17 ore de somn pe zi şi te trezeşti extrem de greu, suferi de ceea ce specialiştii numesc hipersomnie patologică. Trezirea, cel mai dificil moment din zi

Tânăra Anne Wolenberg, o britanică de 27 de ani, suferă din copilărie de o boală rară a somnului, numită hipersomnie. Această afecţiune, susţin specialiştii, citaţi de publicaţia „The Independent“, se întâlneşte la una din 25.000 de persoane. După o adolescenţă chinuită de dormitul în exces, tânăra britanică a reuşit, la 27 de ani, să primească un tratament adecvat pentru afecţiunea ei. Pentru că este o boală care apare extrem de rar, hipersomnia este cu greu diagnosticată.

„Nu am descoperit o cauză clară pentru această afecţiune. Tot ce ştim este că începe în tinereţe, durează toată viaţa şi poate fi ameliorată“, declară profesorul Jim Horne, de la Centrul de Cercetare a Somnului de la Universitatea Loughborough din Marea Britanie. Anne povesteşte că îşi potriveşte alarma deşteptătorului să sune la volum maxim, timp de două ore şi chiar mai mult, iar uneori îşi roagă familia să o trezească. „Să mă trezesc este cel mai greu lucru pe care îl am de făcut într-o zi. Deşi am 27 de ani, mă bazez pe mama mea când vine vorba de a mă trezi“, spune Anne. Medicamentele stimulante, un remediu Tânăra şi-a dat seama că suferă de o tulburare gravă a somnului când avea 21 de ani şi locuia în cămin. „Într-o după- amiază, m-am trezit singură în tot căminul. Fusese o alarmă de incendiu şi toată lumea fusese evacuată. Colegii au bătut în uşa mea cât au putut de tare, însă, pentru că nu am răspuns, au crezut că deja plecasem“, mai spune tânăra. Iniţial, a crezut că suferă de narcolepsie (nevoia necontrolată de a dormi oriunde), dar specialiştii au diagnosticat-o cu un alt fel de tulburare a somnului, mai puţin grav. „În copilărie dormeam mult, dar sindromul a început să îmi afecteze viaţa în adolescenţă. Pentru că mă trezeam din pat abia după 17 ore de somn, întârziam la şcoală şi, culmea, nu aveam energie“, povesteşte Anne, adăugând că medicii o diagnosticaseră iniţial cu depresie. Din cauza sindromului de care suferă, Anne a renunţat să mai lucreze cu normă întreagă şi a ales să fie freelancer. Medicamentele stimulante, cum este Modafinilul, o ajută să rămână trează şi să aibă energie în timpul zilei. Cum te adaptezi după „hipersomnia“ de concediu

„Hipersomniile patologice sunt extrem de rar întâlnite. O persoană poate, totuşi, să sufere de hipersomnie dacă are o boală infecţioasă ori o afecţiune a creierului“, spune medicul Ovidiu Băjenaru, neurolog la Spitalul Universitar din Bucureşti. Bolile infecţioase care pot avea astfel de manifestări pot fi hepatita A sau meningita.   Un alt tip de „hipersomnie“ apare după concediu, deoarece organismul se obişnuieşte cu mai multe ore de somn. „După două-trei săptămâni o să vă reveniţi la normal. Ca să vă adaptaţi mai uşor, soluţia este să vă puneţi ceasul să sune, zilnic, la aceeaşi oră şi să vă treziţi chiar atunci. Mesajul trebuie să fie foarte clar pentru creier. Este contraindicat să-l zăpăciţi cu alte 10-15 minute de odihnă“, recomandă cercetătorul în neuroştiinţe Radu Braga. NORMĂ Necesarul de somn al adulţilor, între 7 şi 8 ore Un om obişnuit doarme, în medie, şase-opt ore pe noapte. Nevoia de somn este condiţionată genetic, dar depinde foarte mult şi de comportamentul fiecăruia. Specialiştii clasifică oamenii în „long sleepers“ şi „short sleepers“, adică persoane care se satură cu mai multe ore de somn şi persoane care sunt satisfăcute după ore mai puţine de odihnă. „Contează cum aţi obişnuit creierul. Dacă el a fost «setat» să îşi facă menajul după patru ore de somn, o persoană se va simţi în regulă şi cu mai puţine ore de odihnă“, explică medicul Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti.

Ne puteți urmări și pe Google News