Editura Evenimentul si Capital

Soluţii la otrăvurile din alimente: abonamente la ţărani sau bio din magazin

10legume_AdiP
Autor: | | 20 Comentarii | 3176 Vizualizari

Dacă vă este teamă de alimentele pline de pesticide şi E-uri, le puteţi încerca pe cele eco, din supermarketuri. O altă variantă pot fi achiziţiile directe de la ţărani, în baza unor comenzi ferme.

Medicii sunt de acord la unison că alimentele naturale sunt cele mai sănătoase: carne de găină din curtea bunicii, hrănită cu grăunţe "curate", legume şi zarzavaturi ajutate în creştere cu bălegar luat de la animalele din propriul grajd, care pasc numai iarbă curată. Pe lângă produsele cultivate pe cont propriu, există şi varianta "bio", existentă în multe magazine, dar un pic cam piperată pentru mulţi români, cât şi abonamentele directe la ţărani, ceva mai accesibile, însă disponibile doar în anumite zone. 220 de familii, abonate la coşul cu legume Un grup de tineri îi învaţă de patru ani pe bănăţeni să mănânce sănătos. Asociaţia pentru Sprijinirea Agriculturii Ţărăneşti a preluat din Franţa un model de asigurare a hranei perfect curate ajutând şi ţăranii să nu renunţe la ocupaţia lor de bază, agricultura. Totul a pornit în 2007. Un număr de 20 de timişoreni s-au abonat la un ţăran din Belinţ pentru a primi, săptămânal "coşul cu legume". Până anul acesta, organizaţia a strâns în jurul a trei producători principali şi a încă şapte ocazionali (care oferă legume, zarzavaturi, lactate, miere, fucte), peste 220 de familii conştiente de importanţa hranei sănătoase. "Sunt consumatori de la oraş, iar ca venituri în general oameni cu salarii medii. Dascăli, angajaţi în multinaţionale sau ONG-uri, funcţionari, patroni", explică Sergiu Florean, reprezentantul CRIES, asociaţia care a adus în România această idee. Zarzavaturile sau fructele nu sunt certificate bio, însă sunt 100% ecologice, pentru că aceasta e o cerinţă specială pentru a fi în program. "Producătorul nu are voie să folosească niciun îngrăşământ de sinteză, ci doar îngrăşăminte naturale. Din punct de vedere al calităţii, aceste produse sunt maximum din ce poţi să procuri în România azi", a mai explicat Florean. Alimentele sunt verificate chiar de cumpărători care pot face vizite inopinate sau organizate la producător. Procedeul e simplu: "clienţii" se abonează la unul sau mai mulţi producători, iar săptămânal primesc de la aceştia legume, fructe, alte produse naturale de fermă. "Foarte mulţi români confundă supermarketul cu un stil de viaţă bun. În toate societăţile occidentale evoluate, oamenii fug de supermarket", mai spune Florean. În general, rafturile cu produse bio din supermarketuri sunt evitate de cumpărătorii obişnuiţi, explică, sub anonimat, un manager de reţea. "Produsele sunt mai scumpe. Oricât s-ar gândi la sănătate, lumea nu are bani să cumpere numai din acestea", a mai declarat interlocutorul. Bio, cam scump pentru români Cealaltă alternativă sunt magazinele bio. Mâncarea etichetată cu "bio" (termen care echivalează cu ecologic sau organic) este obţinută fără a se utiliza fertilizatori chimici, pesticide, medicamente sau organisme modificate genetic. Fermierii folosesc numai pesticide şi fertilizatori naturali, îşi hrănesc animalele numai cu mâncare organică, nu le dau antibiotice sau hormoni de creştere. Pentru ca un aliment să fie etichetat drept ecologic, organic sau biologic, acesta trebuie să fie produs sub o strictă monitorizare a unui organism independent de certificare. Întregul lanţ de producţie a acestor alimente este urmărit: de la calitatea solulului, a apei şi până la cea a aerului. "Alimentele ecologice din România sunt foarte bine controlate, însă suntem la început pe această piaţă şi avem o ofertă mică şi scumpă", comentează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie. Dacă un produs obişnuit costă, spre exemplu, 1 leu, cel organic poate ajunge la 1,5 lei sau chiar doi lei. Cele mai multe produse bio de la noi sunt importate, chiar dacă există producători autohtoni. Printre primii producători certificaţi bio din Timiş se află şi familia Nagy din Cenad. În cei şase ani de activitate, ei nu au găsit o piaţă de desfacere în adevăratul sens al cuvântului. Ca să nu li se strice zarzavatul nevândut, oferă pătrunjelul sau morcovii bio en-gros-iştilor din Timişoara, care nu fac deosebirea între bio şi chimic. "Este foarte greu să formezi un grup de producători bio şi de consumatori exclusiv bio. Oamenilor le lipseşte educaţia, nu ştiu cât de nociv este consumul legumelor pline de îngrăşăminte chimice sau stabilizatori."Sergiu Florea, reprezentant al Centrului de Resurse pentru Iniţiative Etice şi SolidareDECIZIE RADICALĂS-au mutat la ţară ca să poată cultiva legume cu mâna lorUnele familii mai radicale au ales să lase deoparte viaţa la oraş pentru străzile de pământ de la ţară. Îşi construiesc case şi neapart se apucă să îşi cultive grădinile. Este şi cazul familiei Ungureanu din Timişoara. Hermine, mamă responsabilă a doi băieţei rumeni, s-a mutat la ţară când a rămas însărcinată cu mezinul familiei. Apoi a cumpărat o grădină de 400 de metri pătraţi şi s-a apucat de trabă. "Am plantat ceapă, usturoi, cartofi, mazăre, fasole, morcovi, pătrunjel, roşii, ardei, vinete şi am început astfel o experienţă sănătoasă foarte interesantă. Ştim că le asigurăm astfel copiilor o hrană garantat fără chimicale", a povestit pentru "Evenimentul zilei" Hermine Ungureanu. Oamenii care se hrănesc sănătos, fără chimicale, trăiesc mai mult şi mai bine. O spun chiar medicii. "Este de la sine înţeles că oamenii care mănâncă alimente naturale, fără îngrăşăminte chimice, trăiesc mai bine şi mai mult. Este logic, până la urmă. Studiile au demonstrat că bolile degenerative - cum ar fi ateroscleroza, hipercolesterolemiile - sunt mai puţin prezente în cazul persoanelor care se hrănesc natural", ne-a explicat medicul Mircea Munteanu, specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice. CITIŢI ŞI:

  • Tării contrafăcute din lichid de parbriz şi alcool sanitar
  • Vinul care nu a văzut niciun bob de strugure
  • VEZI ce chimicale din bere îţi pot distruge sănătatea
  • TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. Cele mai periculoase 10 produse contrafăcute care ajung pe mesele noastre
  • Mezelurile, în topul bombelor alimentare
  • Bombele alimentare de pe masa românilor: Azi, cafeaua
  • În ce alimente se găsesc cele mai periculoase E-uri?

Mircea Badea, ce REACTIE! Ce a putut sa spuna despre CNA jurnalistul! De NECREZUT

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Sănătate

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI