Specialiştii le recomandă patronilor care nu-şi mai pot plăti creditele să analizeze situaţia şi să elaboreze un plan de reorganizare cu care să convingă băncile şi să aducă noi parteneri.

Din ce în ce mai multe companii îşi autodeclară insolvenţa pentru a scăpa de presiunile din partea băncilor. „Am crezut că e o modă, dar mi-e teamă că e o soluţie tot mai frecventă metoda declarării insolvenţei din cauza incapacităţii de a plăti ratele. Mulţi sunt aproape de a nu raţiona atunci când îşi declară in solvenţa”, a afirmat Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), ieri, la o conferinţă despre IMM-uri, organizată de Mediafax.

Conform lui, 67% din totalul cererilor de plată venite din partea băncilor pentru firmele care nu-şi mai plătesc ratele sunt din cauza insolvenţei. Din acestea, peste jumătate sunt insolvenţe autodeclarate, a precizat Şaramet.

El spune că, în primele patru luni ale acestui an, Fondul a făcut plăţi de aproximativ 9 milioane de euro în contul garanţiilor executate pentru firmele mici şi mijlocii. La sfârşitul anului, acestea vor depăşi 35-40 de milioane de euro, estimează şeful FNGCIMM.

Ce recomandă avocaţii

Ce soluţii urgente poate aplica o societate care nu îşi mai poate plăti la timp ratele la bancă pentru a evita insolvenţa? Raluca Năstase, partener la firma de avocatură Biriş Goran, coordonator al departamentului de litigii şi insolvenţă, susţine că, în primul rând, „firma trebuie să vină cu un plan de afaceri şi să convingă banca să-i reeşaloneze împrumutul”.

Potrivit specialistului, principalul avantaj este că patronul rămâne să-şi administreze singur afacerea. Pe timpul procedurii de reorganizare judiciară, afacerea va fi gestionată de un administrator judiciar.

În al doilea rând, IMM-ul trebuie să caute noi surse de bani, susţine Raluca Năstase. Infuzia de capital poate veni din partea unui investitor sau a unui fond de investiţii. Însă pentru a convinge un potenţial partener să vină cu bani, patronul trebuie să prezinte un plan de restructurare, de reorganizare a activităţii companiei, precizează specialistul societăţii de avocatură.

În plus, mai există şi varianta concordatului preventiv, o soluţie care a intrat în vigoare de la începutul acestui an şi care nu este încă răspândită. În cazul concordatului preventiv, se suspendă executarea silită, datoriile îngheaţă, iar contractele în derulare sunt suspendate. În acest timp, debitorul păstrează controlul asupra afacerii şi beneficiază de ajutor specializat pentru reorganizarea firmei.

Creanţa critică - 30.000 de lei

Legea prevede că un creditor poate cere insolvenţa unui debitor când acesta are o datorie de cel puţin 30.000 de lei. Aurel Şaramet consideră că suma este prea mică, în condiţiile în care „trăim într-o lume în care se operează cu miliarde”.

Totodată, el spune că este nevoie de o legislaţie a contractelor, deoarece în prezent există multe cazuri când firmele nu îşi achită plăţile fără motive întemeiate.

MOTIVE

De ce nu se absorb fondurile UE

Chiar dacă fondurile structurale ar putea ajuta multe companii să se dezvolte, piedicile birocratice fac ca rata absorbţiei să fie încă foarte redusă. Până la sfârşitul lunii aprilie, autorităţile şi firmele din România au absorbit numai 8,88% din banii alocaţi pentru perioada 2007-2010, arată datele Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.

Până şi reprezentanţii statului acuză sistemul de atragere a fondurilor UE de ineficienţă şi corupţie. Ioan Hidegcuti, preşedintele directoratului Fondului Român de Contragarantare, a declarat că sistemul nu a fost restructurat de când a apărut, acum cinci ani, ajungând în prezent atemporal, „birocratic anchilozat” şi „adesea corupt”. El a mai acuzat organismele intermediare că sunt „pline de interese şi de şmecherii”, astfel încât devin sursa blocajelor.

Hidegcuti a criticat totodată şi firmele de consultanţă, în rândul cărora „există foarte mulţi neaveniţi”, iar companiile consacrate „au ajuns la preţuri prohibitive”.

Pe de altă parte, Răsvan Toader, şeful Direcţiei IMM-uri, Cooperaţie şi Mediu de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei, a afirmat că nu există suficientă informare în rândul oamenilor de afaceri pentru atragerea fondurilor UE.