Personalităţi şi revoluţionari critică decizia Primăriei Târgu-Mureş de a amplasa în centrul oraşului bustul lui Guşă, reclamând rolul său în reprimarea demonstranţilor din ’89, de la Timişoara.

Portretul generalului Ştefan Guşă este expresia a două extreme: una redusă la fraza: „A fost şeful Statului Major al Armatei care a tras la Timişoara”, invocată de revoluţionari şi istorici, cealaltă exprimată prin: „S-a opus venirii sovieticilor în ţară”, ridicată de voci care îl consideră un patriot salvator.

Când se vorbeşte despre Guşă se invocă un personaj cuprins între cultul personalităţii perpetuat în special printr-o fundaţie care îi poartă nu mele, finanţată de familia sa, şi imaginea unui „criminal care a murit nepedepsit”, cum îl numesc unii dintre cei care au luptat la Timişoara, pe 17 decembrie 1989, pentru libertate. Prima tabără i-ar ridica statui, i-ar dedica biografii. Cealaltă cere satisfacţie, măcar morală, pentru rolul pe care Ştefan Guşă l-ar fi avut în reprimarea revoluţionarilor de la Timişoara, prin funcţia sa de şef de Stat Major în armata lui Ceauşescu.

În toamna anului trecut, o hotărâre a Primăriei Târgu-Mureş, ce conţinea numele lui Guşă, a stârnit un val de indignare: la insistenţele unor organizaţii dedicate cultului eroilor, în special la cea a Asociaţiei „Cultul eroilor” Filiala Mureş, consiliul local a votat amplasarea unui bust al generalului Ştefan Guşă.

S-a găsit imediat un soclu liber, destinat iniţial unei statui a mareşalului Ion Antonescu - în anii ’90, la insistenţele societăţii civile, s-a renunţat însă la proiect. Decizia este încă în vigoare. Dincolo de perspectiva legală, discutată în cadrul unui proces intentat de europarlamentarul László Tokés, se naşte întrebarea: „Avem nevoie de bustul lui Ştefan Guşă?”.

DUPĂ 20 DE ANI

O linie subţire între călăi şi victime

Decizia Primăriei Târgu-Mureş a adus imediat două tabere într-o dezbatere aprinsă despre cât de erou a fost, de fapt, Ştefan Guşă ca să merite statuie. Prima tabără, cea a revoluţionarilor şi istoricilor, a contestat imediat „eroismul” fostului şef de Stat Major al Armatei din decembrie 1989.

Aceştia argumentează că generalul era liderul armatei, pe 17 decembrie 1989, când Nicolae Ceauşescu a cerut înnăbuşirea, prin forţă, a revoluţiei din Timişoara, ceea ce-l face direct implicat. Tot ei spun că singurul motiv pentru care Guşă nu a fost tras la răspundere pentru victimele de la Timişoara ar fi faptul că a decedat, în 1994, înainte ca procurorii să stabilească vinovăţia sa, alături de cea a generalilor Mihai Chiţac şi Victor Atanasie Stănculescu.

Cea de-a a doua tabără e cea a unor foşti militari, voci care „emană” din Fundaţia „Ştefan Guşă”, organizaţie iniţiată de familia generalului, finanţată de Daniela Veronica Guşă de Drăgan, fiica generalului şi soţia omu lui de afaceri Iosif Constantin Drăgan.

Reacţii cu nume mari

Prima reacţie la hotărârea votată în toamnă a venit prin europarlamentarul László Tokés, care a cerut în instanţă anularea proiectului. În prezent, decizia de a amplasa bustul a fost amânată, spune edilul oraşului, Dorin Florea, în special după ce societatea civilă s-a aliat cu Tokés pentru a protesta. Printre semnatarii unei petiţii care contestă decizia, iniţiată de Liga Pro-Europa, se numără Herta Müller, Vladimir Tismăneanu, Zoe Petre, Adrian Cioroianu, Horia-Roman Patapievici sau Renate Weber.

„Decizia de a ridica bustul nu mi-a aparţinut mie. Ci Asociaţiei «Cultul Eroilor», veteranilor de război şi, pe de altă parte, Fundaţiei «Ştefan Guşă». Ei au fost cu ideea, au zis că generalul a fost aici la Târgu Mureş, că fetiţa lui a copilărit aici şi în amintirea tatălui ei şi-a dorit acest lucru. Când a venit cineva şi a comentat răutăcios, au zis toţi să ne mai gândim”, spune primarul.

Kincses Elod, avocatul lui Tokés în procesul pentru a anula decizia, spune că europarlamentarul şi-a asumat protestul deoarece se află „la originea Revoluţiei de la Timişoara şi consideră că are datoria morală de a apăra memoria victimelor omorâte din ordinul genaralilor Guşă, Stănculescu şi Chiţac”. „Părerea mea despre rolul lui Guşă coincide cu cea exprimată de Secţia Parchetelor Militare: Guşă este vinovat pentru săvârşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav şi tentativă la această infracţiune”, explică avocatul.

„Absurd şi revoltător” 

Politologul şi preşedintele Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Vladimir Tismăneanu, întăreşte că situaţia este „absurdă şi revoltătoare”.

„Generalul Guşă, în acea perioadă şeful Statului Major al Armatei, a avut un rol decisiv în acţiunile represive”, spune preşedintele Consiliului ştiinţific al IICCMER. Acesta crede că acţiunea de reabilitare a generalului este „expresia valului revizionist şi negaţionist menit să şteargă distincţiile esenţiale dintre călăi şi victime”.

Pentru asociaţiile revoluţionarilor de la Timişoara, gestul Primăriei Târgu-Mureş a venit ca un şoc. Traian Orban, preşedinte al asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”, crede că un astfel de proiect nu demonstrează decât că poţi face orice cu bani: „De-acum, toată lumea e convinsă că dacă contribuie cu nişte bani poate spăla biografia unuia sau altuia. Guşă a fost şeful Marelui Stat Major şi este vinovat şi pentru morţii din toată ţara, nu numai de la Timişoara, cât era încă pe funcţie, până a fost destituit. Şi pentru merite ulterioare, că se zice că s-ar fi opus să intre ruşii în ţară, a fost iertat. Ăsta nu e un merit deosebit! Îl exonerează unii de faptele penale”.

„E absurd ca la două decenii de la Revoluţie să se perpetueze cultul unor personaje direct implicate.“, VLADIMIR TISMĂNEANU, politolog, preşedintele Consiliului ştiinţific al IICCMER REACŢIE

Fundaţia familiei a donat bustul

Reprezentanţii Fundaţiei „Şte fan Guşă”, organizaţia finanţată din banii lui Iosif Constantin Drăgan, prin Daniela Veronica Guşă de Drăgan, fiica generalului şi văduva omului de afaceri, spun că nu a lor a fost ideea, ci a filialei Târgu-Mureş a Asociaţiei „Cultul eroilor”.

„Noi n-am făcut nimic! «Cultul eroilor» a cerut aprobarea familiei. Suntem de acord cu iniţiativa lor şi am spus că le donăm un bust, să nu mai suporte ei cheltuielile”, a spus, pentru EVZ, unul dintre reprezentanţii fundaţiei.

În ce priveşte vinovăţia lui Guşă în cazul morţilor de la Timişoara, acesta a adăugat: „Nu e nicio controversă, generalul Guşă a ajuns pe 17 decembrie seara la Timişoara, deja se terminase toată treaba. Brateş ăla de la TVR e vinovat pentru sute de morţi. Guşă nu e vinovat de nimic. Ar fi fost trimis în faţa plutonului de execuţie dacă mai trăia Ceauşescu. El a retras trupele pe 19 decembrie”.