Societatea Academică din România(SAR) şi CNCD au lansat "Discriminarea în mediul universitar: percepţii, mecanisme de combatere şi reflectare în mass-media”

Andreea Udrea, consultant politic
10 decembrie 2015, 15:31

Societatea Academică din România (SAR) alături de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi de Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Socială (CEDS) au lansat Raportul “Discriminarea în mediul universitar: percepţii, mecanisme de combatere şi reflectare în mass-media” și „Broșura de bune practici privind promovarea egalității de șanse și a nediscriminării în universități”, potrivit unui comunicat de presă al ONG-ului.

"Legislația din România promovează principiul egalității în ceea ce privește drepturile și libertățile cetățenilor și asigură instrumente de sesizare și soluționare a cazurilor de discriminare. În cadrul învățământului superior, asigurarea egalității de șanse, dreptul la liberă exprimare și tolerența sunt promovate ca principii care ar trebui să caracterizeze activitățile universităților, fiind interzisă orice formă de discriminare. Cu toate acestea, lipsește o componentă importantă în ceea ce privește combaterea discriminării în învățământul superior, aceea de definire a grupurilor vulnerabile și a unor măsuri active complexe pentru integrarea acestora în mediul universitar și prevenirea posibilelor situații de discriminare cu care acestea s-ar putea confrunta. Deși există în legislație unele mecanisme adresate unor categorii sociale specifice (ex: locuri speciale în universități pentru tinerii romi, burse adresate studenților din familii cu venituri scăzute/orfani de unul sau ambii părinți/proveniți din centre de plasament, facilități la admitere și cazare pentru studenții care au părinți angajați în sistemul educațional etc.), acestea nu abordează toate posibilele grupuri vulnerabile în învățământul superior și nu există o formă integrată de definire a acțiunilor care trebuie luate pentru incluziunea acestora în mediul universitar", sunt o parte din concluziile raportului.

"O altă concluzie importantă a studiului este lipsa de date și informații publicate de Ministerul Educației sau substructurile sale despre reprezentarea grupurilor vulnerabile în învățământul superior. Există puține date despre procentul unor categorii sociale în rândul populației de studenți, majoritatea referindu-se la sexul, naționalitatea, etnia sau mediul de proveniență (rural/urban) al acestora, fiind foarte puține informațiile despre studenții cu dizabilități, studenții din familii cu venituri scăzute, studenții cu părinți fără studii superioare, studenții LGBTQ, studenții cu alte orientări religioase decât cea majoritară etc.. Chiar și atunci când pot fi găsite informații în acest sens, de cele mai multe ori ele nu se referă la anul universitar actual sau cel precedent și sunt foarte puține cazurile în care acestea acoperă mai mulți ani universitari, pentru a putea urmări evoluția sau involuția reprezentării unor grupuri vulnerabile în corpul studențesc. Mai mult decât atât, dacă ne referim la grupurile vulnerabile reprezentate în corpul profesoral, în funcții de conducere sau în rândul personalului administrativ al universităților, informațiile pe care le putem găsi sunt aproape inexistente", se mai arată în raportul SAR şi CNCD.