TENDINŢE. Românii relaţionează în parcuri, săli de sport, cluburi, restaurante şi malluri, însă calitatea comunicării a devenit extrem de superficială.

Informaţiile care se transmit cu viteze uluitoare şi lipsa timpului îşi pun amprenta şi asupra comunicării dintre români, care au ajus să facă totul „pe fugă“. Spre deosebire de perioada comunistă, locurile de socializare s-au sofisticat, însă calitatea comunicării a avut mult de suferit. Colţul blocului, biserica şi şcoala sunt printre locurile de întâlnire care „nu au murit“.

„Nici nu ai venit bine şi trebuie să pleci“

„Societatea este mult prea grăbită, indivizii nu mai au timp să se simtă bine unul cu celălalt, iar rimul comunicării de acum este cel mai rapid din toată istoria omenirii. În «şezătoarea» de altădată, calitatea întâlnirii era net superioară. Acum 10-20 de ani aveai timpul necesar să comunici“, este de părere psihanalistul Matei Georgescu.

El spune că mai ales relaţiile dintre oameni la sate erau foarte strânse. Fiecare individ îl cunoştea pe celălalt. Pe când la oraş, oamenii nu-şi cunosc nici vecinii de scară. „Asta înseamnă că în «neşezătoarele urbane» relaţiile nu mai au profunzimea şi calitatea «şezătorii de altădată». Astăzi «neşezătoarea» este de tip fastfood, nici nu ai venit bine şi trebuie să pleci. Nevoile profunde ale sufletului în acest context nu mai sunt satisfăcute. Chiar felul în care am început discuţia, când v-am spus să vorbim acum, că mai târziu sigur nu mai reuşim, este sub incident de «neşezătoare », în care nici nu ai venit bine că şi trebuie să pleci“, adaugă Matei Georgescu.

„Coada“, locul unde se legau prietenii

Locurile de comunicare erau cu totul altele înainte de 1990. „De pildă, la cozile la care oamenii aşteptau să cumpere alimente, ajungeai să te cunoşti cu alte persoane, iar în câteva ore aflai întreaga viaţă a unui individ“, afirmă Matei Georgescu.

Inginera Miruna Nicolae are 55 de ani şi are experienţa multor astfel de cozi, pe care le vede speciale. „Într-o zi, în timp ce stăteam la coadă să cumpăr pui, am cunoscut un bărbat. Acesta este acum soţul meu. Mulţi din generaţia mea au trăit la coadă evenimente deosebite, foarte plăcute, dar şi mai puţin fericite“, spune Miruna din Găeşti.

Şi întâlnirile în apartamente, unde grupuri de prieteni se strângeau şi stăteau ore în şir de vorbă erau foarte apreciate. „În acea perioadă a fost şi «fenomenul video-casetofon». Oamenii se întâlneau la cel care deţinea un astfel de aparat să vadă filme şi stăteau de vorbă despre ceea ce văzuseră ore în şir“, spune Matei Georgescu.

Şi sociologul Marius Pieleanu spune că înainte de Revoluţie, din cauza restricţiilor impuse de regimul comunist, locurile unde oamenii puteau să comunice erau limitate, însă se profita la maximum de ele.

Biserica şi colţul străzii „nu au murit“

Locurile de socializare cele mai utilizate de români au devenit mallurile, parcurile sau cluburile. „Mallul este spaţiul generaţiei de astăzi, unde oamenii se duc să facă cumpărături, dar şi să relaţioneze între ei. De asemenea, internetul s-a adaptat perfect pentru societatea în care trăim. Prin el s-a creat un avantaj pentru tineri, care pot comunica rapid, fără a fi nevoiţi să se deplaseze“, afirmă sociologul Marius Pieleanu. Parcurile sunt locurile de înâlnire folosite pe scară largă de proaspetele mămici şi nu numai. „Mamele vorbesc despre propriile odrasle şi despre experienţele naşterii. Sunt importante însă şi pentru cei mici deoarece îi ajută să relaţioneze cu cei de vârsta lor“, spune Matei Georgescu.

Locurile special amenajate pentru fumat sunt folosite la maximum de angajaţi pentru socializare. „Aici se comunică într-adevăr pozitiv. O pasiune comună facilitează comunicarea“, este de părere psihanalistul Matei Georgescu. Cluburile şi sălile de sport, în schimb, adună mulţi tineri care comunică superficial.

Multe mese care în trecut se luau acasă acum s-au mutat în restaurante. „Masa era un spaţiu de comunicare aparte, unde se spuneau inclusiv rugăciuni. Sunt puţine restaurante care îţi oferă acest gen de comunicare mai mult non-verbală, decât verbală. Acum în restaurante se mănâncă automat şi se vorbeşte despre ce să mănânci. În plus, sunt locuri foarte zgomotoase“, mai comentează Matei Georgescu.

Există însă locuri de socializare care nu au murit şi n-o vor face prea curând. Bisericile în care mai ales cei de la ţară se întâlnesc şi îşi povestesc ceea ce s-a întâmplat sau şcolile, unde copiii relaţionează la fel de bine ca în trecut. „Colţul străzii“ rămâne locul ideal de socializare cu vecinii, ca şi stadioanele, unde românii au mers acum zece ani şi, cu siguranţă, vor merge şi peste 20 de ani.

"Societatea este mult prea grăbită, indivizii nu mai au timp să se simtă bine unul cu celălalt, iar ritmul comunicării de acum este cel mai rapid din toată istoria omenirii.", Matei Georgescu, psihanalist