"Operaţiunea Casa". Şmecheria prin care primarul din Calafat a încercat să scape de sechestrul DNA

Mircea Guţă, primarul din Calafat, a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu. DNA a pus sechestru pe bunurile edilului, inclusiv pe casa părintească a acestuia din Ciupercenii Vechi. Familia primarului a încercat să scoată casa de sub sechestru.

Mircea Guţă a primit casa părintească din satul Ciupercenii Vech în anul 1998, în urma unui contract de vânzare cumpărare încheiat cu părinţii săi, Ion şi Victoria. Contractul a fost intabulat la casa funciară abia 15 ani mai târziu, în data de 15 noiembrie 2013, scrie Gazeta de Sud.

O lună mai târziu, pe 10 decembrie, Guţă a apelat la un mediator pentru anularea contractului prin care a dobândit, împreună cu soţia sa, casa părintească. După trei zile, edilul a înregistrat la Judecătoria Calafat o acțiune care a consfințit tranzacția părților, iar hotărârea instanței a fost pronunțată pe 26 februarie 2014. Însă în data 17 februarie, DNA Craiova a emis o ordonanță de sechestru pe partea de proprietate deținută de primar, pentru ipotecă legală de 1,6 milioane de lei și 20.000 de euro.

Tatăl lui Mircea Guţă a încercat să radieze imobilul de pe numele fiului său şi, în acest fel, să scoată proprietatea de sub sechestru, însă cererea sa a fost respinsă. Ion Guţă a făcut plângere împotriva deciziei de respingere și acțiune în instanță împotriva DNA, iar termenul a fost stabilit pentru ziua de 6 noiembrie.

Amestecul Rusiei în alegerile din România: Poziţia lui Georgescu față de Ucraina dă de bănuit

Carnea care nu va mai fi vândută în România. Nu respectă cerințele și standardele

A prejudiciat bugetul oraşului

Mircea Guţă a fost trimis în judecată de DNA în iulie 2014, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. El este acuzat că în perioada 2008 – 2011 a dispus achiziția directă a unor bunuri la prețuri supraevaluate şi a prejudiciat astfel oraşul cu 400.000 de euro. În schimb, Guţă a primit ca mită un autoturism Chrysler, infracţiune pe care a încercat să o ascundă printr-un contract de vânzare-cumpărare fictiv. Mai mult, în faţa procurorilor, edilul a susţinut că a achiziţionat automobilului cu suma de 20.000 de euro, bani provenind de la mai multe credite.