Medicii spun că toamna se numără bolile, nu bobocii. Și avem de-a face cu o toamnă atipică, având pe cap deja coronavirusul. Situația poate deveni dramatică atâta timp cât spitalele sunt suprapopulate iar medicii în mare parte dedicați luptei cu COVID-19.
Schimbările atmosferice declanșează reacții ale organismului care fac că toamna bolile cronice să se activeze, iar alergiile și infecțiile să înflorească.
Fluctuațiile de temperatura și umiditate provoacă migrene, favorizează dezvoltarea virusurilor respiratorii, acutizarea afecțiunilor reumatice și digestive, iar schimbarea presiunii atmosferice afectează atenția și memoria pe termen scurt.
Healthy a notat principalele probleme de sănătate pe care venirea toamnei le acutizează.
Afecțiunile reumatice
Afecțiunile reumatice sunt foarte comune în sezonul de toamna și se manifestă prin creșterea sensibilității articulare: dureri, rigiditate, inflamație.
Fluctuațiile de temperatura, temperaturile din ce în ce mai scăzute, soarele mai puțin, înnorarile și oscilațiile de presiune atmosferică sunt ingredientele nefaste care declanșează crize reumatice de tot felul, extrem de problematice. Băile calde, acupunctură, antiinflamatoarele, analgezicele și simplă evitare a plimbărilor în condiții de vreme rece, ploaie, vânt sunt singurele lucruri pe care le puteți face pentru ameliorarea simptomelor. Sau să va mutați în emisfera sudică.
Insuficientă cardiacă
În lunile de toamna, insuficientă cardiacă poate reprezenta o gravă amenințare pentru persoanele suferinde de afecțiuni cardiovasculare. În procesul de adaptare la noile condiții de mediu, organismul suprasolicită sistemul cardiovascular, unoeri cu consecințe dramatice, cum ar fi infarctul miocardic.
Astfel că, mai ales toamna, se impune să respectați cu rigurozitate tratamentele prescrise de medic, pentru a va ține tensiunea în limite sănătoase.
Deasemenea, evitați pe cât posibil efortul fizic, frigul și schimbările bruște de temperatura.
Astmul și afecțiunile alergice
Asemeni primăverii, toamna este un sezon propice alergiilor și astmului, în special astmului alergic, care este cel mai comun tip de astm. Aproximativ 90% dintre copiii astmatici prezintă alergii, în vreme ce adulții, doar 50%.
Inhalarea unor alergeni (polen, praf, mucegai) conduce la manifestarea simptomelor de astm. În plus, orice astmatic, alergic sau non-alergic, simte o înrăutățire a stării de sănătate, după depunerea de efort în aer rece sau după inhalarea de fum, praf sau mirosuri puternice. Indiferent de tipul de astm, simptomele sunt în general aceleași: strănut, tușe, respirație dificilă, respirație scurtă (dispnee), respirație rapidă (tahipnee), contractură pieptului.
Un bun tratament al alergiilor respiratorii include antihistaminice, aerosoli salini, spray-uri decongestionante nazale (folosite, însă, nu mai mult de cinci zile). În cazul în care aceste tratamente nu au efect, se recomandă consultul medical.
Ulcerul gastro-duodenal
Ulcerul este cunoscut că o boală ale cărei simptome se intensifica primăvară și toamna. Reacția organismului la schimbările de mediu este resimțită că un stres pe unele sisteme, iar cel digestiv se numără printre cele mai sensibile.
Așadar, dacă suferiți de ulcer sau alte afecțiuni digestive, este recomandat să nu neglijați tratamentul în acest anotimp și să aplicați și terapii preventive: respectați cu strictețe dietă și evitați fumatul.
Terapiile antistres sunt și ele utile pentru bolnavii care suferă de ulcer gastro-duodenal.
Răcelile comune
Ploile, vântul puternic și variațiile de temperatura și umiditate contribuie la slăbirea sistemului imunitar, favorizând contactarea răcelilor.
Vremea rece în sine nu cauzează răceală, dar în lunile reci oamenii petrec mai mult timp în spații închise, mult mai aproape unii de alții, facilitând astfel răspândirea virusurilor.
Cunoscute și sub denumirea de infecții virale ale tractului respirator superior, răcelile pot fi cauzate de peste 200 de tipuri de virusuri și, de regulă, nu au același grad de severitate că răcelile specifice sezonului de iarnă.
Din cauza numărului foarte mare și în permanentă dezvoltare a virusurilor care pot cauza răceală, organismul uman nu reușește să țînă pasul cu ele și să determine rezistență pentru toate.
Răceală se transmite, de regulă, prin contact direct cu secrețiile infectate (strângerea mâinii sau îmbrățișarea unei persoane bolnavă) și indirect, prin contactul cu o suprafață infectată - virusurile respiratorii pot supraviețui pe obiecte (pixuri, cărți, telefoane, tastaturi, pahare, mese, clanțe etc) timp de câteva ore.
Nu există tratament împotriva răcelilor. Glumă cu „o răceală netratată durează șapte zile, iar una netratată, o săptămâna" nu este chiar o glumă. Doar că netratată, o răceală se poate complică.
Odihnă, consumarea unei canitati cât mai mare de lichide, pastilele, spray-urile nazale, siropurile de tușe sunt de ajutor în ameliorarea simptomatologiei, iar izolarea la domiciliu este importantă nu doar pentru refacerea organismului, ci și pentru a nu împrăștia virusul, anunță ziare.com.