Situația economică și viața de zi cu zi, marile îngrijorări ale acestor tineri români. Un studiu care arată marile frământări

populatie / Sursa foto: Arhiva EVZ

Evoluţia economiei şi situaţia socială şi politică îi preocupă pe românii din generaţiile Millennials şi Z. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat la nivel global într-un număr de 46 de ţări din întreaga lume, inclusiv România. Generația Millenials este formată din tinerii născuți în intervalul ianuarie 1983 şi decembrie 1994, iar Generația Z se referă la tinerii născuți în perioada cuprinsă între anii 1995 şi 2003. Studiul mai arată că tinerii români sunt din ce în ce mai îngrijorați de viața de zi cu zi, dar sunt mai încrezători în legătură cu viitorul.

Evoluţia economiei şi situaţia socială şi politică îi preocupă pe tinerii români din generaţiile Millennials şi Z, care se aşteaptă la înrăutăţirea condiţiilor economice (59% dintre Millennials şi 49% dintre cei din Generaţia Z) şi a contextului sociopolitic (55%, respectiv 45%) în acest an, procente în creştere cu cel puţin zece puncte comparativ cu anul trecut, conform unui studiu realizat de Deloitte.

„Aceste perspective îi determină să fie mai prudenţi în privinţa locului de muncă, astfel că ponderea celor care vor să rămână în aceeaşi companie mai mult de cinci ani a crescut în ultimul an de la 32% la 41% în cazul Millennials şi de la 21% la 42% în rândurile Generaţiei Z, în timp ce numărul celor care vor să plece mai devreme de doi ani a scăzut de la 44% la 28%, respectiv de la 39% la 29%”, arată studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey 2022.

Conform concluziilor studiului, la nivel global, tinerii sunt mai optimişti decât cei din România. Astfel, procentul celor din Generaţia Z care se aşteaptă la o înrăutăţire a situaţiei economice s-a redus. De la  41% a ajuns la 37% la nivel global. Pe de altă parte, în cazul Millennials procentul a celor neîncrezători a scăzut de la 43% la 37%.

În schimb, percepţia este stabilă, atunci când se pune problema deteriorării contextului sociopolitic. Media globală înregistrează o ușoară scădere, de la 40% la 39%, în cazul Generației Z şi de la 41% la 39% în cazul Millennials.

Viața de zi cu zi îi îngrijorează pe tineri

Principalul motiv de îngrijorare pentru tinerii români este reprezentat de costul tot mai ridicat al vieţii de zi cu zi. Este vorba despre mai bine de jumătate dintre Millenials, 51%, şi 32% dintre cei din Generaţia Z.

Tinerii români spun că îşi pot susţine fără dificultate cheltuielile lunare (63% dintre Millennials şi 57% din Generaţia Z), în timp ce media globală este mai redusă (55%, respectiv 47%).

De asemenea, reprezentanţii Generaţiei Z din România sunt optimişti şi cu privire la pensionare, 55% fiind încrezători că vor avea un venit confortabil. În schimb, doar 46% dintre Millennials au această convingere. La nivel global, media este de doar 41% în ambele cazuri.

Studiul semnalează că proporţia românilor care sunt stresaţi în cea mai mare parte a timpului s-a redus faţă de anul trecut cu zece puncte procentuale în cazul Millennials, la 34%, şi cu trei puncte procentuale, la 48%, pentru Generaţia Z.

Cum se raportează tinerii la locul de muncă

În ceea ce priveşte motivele care stau la baza alegerii angajatorului, studiul menţionează că diferă de la o generaţie la alta. Pentru Millennials, la angajare, cel mai mult contează echilibrul dintre activitatea profesională şi viaţa personală (44%) și oportunităţile de dezvoltare (37%). Cei din Generaţia Z sunt mai interesaţi de salariu şi alte beneficii financiare (31%) şi de flexibilitatea programului de lucru (28%).

În prezent, românii Millennials lucrează preponderent la birou (66%), în timp ce 24% activează în sistem hibrid şi doar 6% la distanţă. Un procent de 47% dintre tinerii Generaţiei Z îşi desfăşoară activitatea în sistem hibrid, 29% la birou şi 22% la distanţă. Pentru viitor, Millennials ar prefera să muncească mai mult în sistem hibrid (62%) şi doar 22% de la birou, iar cei din Generaţia Z - 67% hibrid şi 12% la birou.

„Rezultatele raportului de anul acesta arată că tinerii îşi reevaluează priorităţile, ca urmare a provocărilor întâmpinate în ultimii ani, devin mai stabili în privinţa locului de muncă, dar şi mai preocupaţi să îşi optimizeze activitatea, astfel încât să obţină venituri mai mari, echilibru între viaţa profesională şi cea personală şi oportunităţi de promovare. În aceste condiţii, angajatorii trebuie să analizeze cu mare atenţie toate aspectele care ţin de flexibilizarea programului de muncă, de la locul de desfăşurare a activităţii, la programul de lucru, interacţiunea cu colegii etc., pentru a găsi modelul optim de lucru pentru organizaţie.

Pe de altă parte, ar fi un exerciţiu interesant de corelat rezultatele acestui studiu cu fenomenul «great resignation», care se manifestă tot mai intens în Europa, dar şi în România. Ce reiese cu claritate, însă, e faptul că angajatorii, în funcţie de domeniul în care activează şi de categoria profesională a angajaţilor, ar trebui să accelereze eforturile de actualizare şi armonizare a politicilor de personal (recrutare, retenţie, motivare etc.), dar mai ales de schimbare a culturii organizaţionale, astfel încât să ofere angajaţilor confortul că aparţin unei organizaţii în care au perspective de dezvoltare pe termen lung”, a declarat Raluca Bontaş, partner Global Employer Services, Deloitte România.

Despre studiul realizat de Deloitte

Studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey, a ajuns la ediţia a 11-a și a fost efectuat în rândul a peste 14.800 de exponenţi ai Generaţiei Millennials (născuţi între ianuarie 1983 şi decembrie 1994) şi a aproximativ 8.400 exponenţi ai Generaţiei Z (născuţi între ianuarie 1995 şi decembrie 2003) din 46 de ţări din întreaga lume.

Printre intervievaţi sunt atât angajaţi cu funcţii executive în organizaţii mari, cât şi persoane angajate pe bază de proiect (gig). De asemenea, au fost vizați voluntari sau şomeri, absolvenţi de studii medii şi universitare, dar şi persoane care nu au absolvit aceste forme de învăţământ.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500 sunt clienţi Deloitte, prin intermediul reţelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de ţări şi teritorii.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din ţara noastră. În cooperare cu Reff & Asociaţii | Deloitte Legal oferă servicii de audit, de consultanţă fiscală, servicii juridice, de consultanţă în management şi consultanţă financiară, servicii de managementul riscului, soluţii de servicii şi consultanţă în tehnologie, precum şi alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 2.600 de profesionişti.