Evenimentul Zilei > Social > Singura bibliotecă phoenix din Bucureşti
Singura bibliotecă phoenix din Bucureşti

Singura bibliotecă phoenix din Bucureşti

Pe lângă cele două milioane de cărţi, amatorii de lectură care vin la BCU au parte de cafenele, evenimente muzicale şi spaţii de socializa.

Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" (BCU) e o prezenţă esenţială în viaţa amatorilor de studiu. Mai exact, a celor aproape 30.000 de abonaţi ai instituţiei.

În sediul central, e dotată cu două milioane de cărţi, enciclopedii, periodice, baze de date şi spaţiu pentru studiu virtual.

Pe lângă acestea, instituţia se laudă şi cu un spaţiu de socializare şi o cafenea, "Libro Bistro", inaugurată în urmă cu câteva luni. Un meniu studenţesc acolo costă 15 lei, potrivit directorului general al bibliotecii, Mireille Rădoi.

"Ceea ce face foarte atractiv venitul la bibliotecă se referă la tot ce găseşti la BCU şi nu e în altă parte: ai enciclopedii scumpe, pe care nu şi le permite oricine, ai periodice, care înseamnă foarte mulţi bani", a povestit Mireille Rădoi pentru EVZ. Mai exact, achiziţia de periodice costă circa 130.000 de euro pe an.

Deşi BCU este, în momentul de faţă, "dotată cu tot ceea ce presupune o bibliotecă modernă la standarde europene", directorul o numeşte "bibliotecă phoenix", pentru că peste o jumătate de milion de cărţi şi manuscrise au fost distruse.

Studenţii nu dau cărţile pe ebook-uri

Pe lângă filialele din facultăţi, BCU este compusă din trei corpuri interconectate, "care cuprind împreună 22.000 de metri pătraţi. Fiecare dintre ele are o istorie separată, o personalitate separată şi o vibraţie separată", a explicat directorul.

La bibliotecă vin, potrivit raportului instituţiei, circa 77% studenţi, iar restul sunt profesori, cer­ce­tători, şomeri, pensionari. Chiar dacă numărul total abonaţilor este mai mic faţă de anii trecuţi, biblioteca are mai mulţi studenţi nou-înscrişi. "E greu de interpretat sociologic ce se întâmplă. Probabil că unul din efectele ebook-urilor gratuite este faptul că lumea nu o să mai vină la bibliotecă.

Pe de altă parte, sunt foarte multe lucruri pe care nu ai unde să le găseşti, la care nu îţi oferă nimeni acces liber", a declarat Mireille Rădoi. Cât despre viitorii studenţi, şi ei sunt vizaţi de bibliotecă.

"Trebuie să inventăm lucruri noi prin care să atragem tinerii. Ne putem spăla pe mâini şi spune «Nu mai vine lumea la bibliotecă», dar putem şi să încercăm să facem ceva ca să atragem lumea".

La BCU, beletristica se citeşte în cantităţi mici. "Avem cabinete de studiu individual, care pot fi închiriate. Lectura de literatură presupune un alt mediu decât cel al unei biblioteci moderne, unde stai cu laptopul în faţă", a detaliat directorul.

BCU are parte de problemele tipice bibliotecilor: bugetul. Dacă cel total a scăzut cu 40%, bugetul de achiziţii este la jumătate faţă de anul trecut, însă directorul instituţiei spune că acesta este "o provocare".

PROIECTE

Teatrul tânăr şi jazzul se mută în stradă, printre cărţi

Directorul general al BCU, Mireille Rădoi are planuri mari în ceea ce priveşte evenimentele. În acest an, la bibliotecă se va organiza "Strada de poezie şi jazz", cea de-a doua ediţie a "Străzii de carte", dar şi un festival de teatru.

"Young Blood Drama Fest" va avea loc la sfârşitul lunii mai şi este organizat în colaborare cu ArCub. "Dacă există o diferenţă cu adevărat fundamentală între directorul anterior şi cel prezent al BCU, aceasta se regăseşte la dimensiunea evenimentelor. Ambiţia mea este să facem din BCU o instituţie care să fie foarte dinamică şi legată de viaţa tânărului student şi a cercetătorilor din ţară", a declarat Mireille Rădoi pentru "Evenimentul zilei".

La sfârşitul acestei luni, la bibliotecă se va organiza un eveniment dedicat "Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor de autor", care va include şi un circuit al participanţilor, pe parcursul căruia vor oferi trecătorilor cărţi, flori şi pliante. Seria de concerte cu muzică de cameră numită "Lunaria", începută anul trecut, va continua şi în 2012.

"Orice bibliotecă trebuie să facă un efort teribil de adaptare a ofertei, să ţină pasul şi să găsească formule, prin utilizarea noilor media, prin organizarea unei mediateci şi prin plaja de evenimente pe care o gândeşte, să reuşească să fie în pas cu ceea ce are nevoie noua generaţie", a spus Rădoi.

Biblioteca are şi parteneriate cu instituţii de gen, însă directorul şi-ar dori ca dialogurile dintre biblioteci să fie mai eficiente. "Eu cred că trebuie să facem eforturi mult mai substanţiale în vederea unui dialog susţinut privind utilizarea cheltuielilor de resurse, dar şi pentru digitalizare. Marea problemă, la ora de faţă, a unei biblioteci este cum îşi digitalizează resursele – cartea rară, periodicele vechi. Dacă ne-am coordona eforturile în toată ţara, atunci am avea rezultate mai bune", a conchis Rădoi.

"Trebuie să inventăm lucruri noi prin care să atragem tinerii.“
MIREILLE RĂDOI, director general

Citiți și:

  • Studenţii, mari amatori de cărţi în franceză
  • O treime dintre români dau cărţile pentru net
  • Cărţile de cercetare se citesc aproape gratuit la bibliotecă