Simon Toyne: "Un scriitor trebuie s? ignore cronicile"

Simon Toyne: "Un scriitor trebuie s? ignore cronicile"

Prozatorul a explicat pentru EVZ cu ce probleme se confrunt? autorul unei trilogii

Cunoscutul scriitor britanic a lansat pe 23 noiembrie la Gaudeamus volumul "Cheia" (editura Allfa, Strada Fic?iunii), continuarea romanului "Sanctus", bestseller interna?ional tradus în 27 de limbi ?i publicat în 40 de ??ri. Prozatorul a vorbit pentru EVZ ?i despre site-ul Amazon.com. EVZ: Au existat critici care au afirmat c? al doilea volum al trilogiei e mai bun decât primul... Simon Toyne: Nu toate. Au existat câteva... Foarte mul?i oameni cred c? al doilea volum e mai bun decât "Sanctus". Pentru c? ac?iunea din "Sanctus" se petrece la Ruina, un loc fictiv, ?i pentru c? totul este prezentat pentru prima dat? (Citadela, c?lug?rii, no?iunea c? exist? acest secret antic), totul era extrem de inedit ?i de intens. Prima dat? când afli de toate astea are un impact major. Totul e nou. Dac? alegi s? continui acea poveste într-o alt? carte, nu mai e nou. Nu va avea acela?i impact. Dar prezenta?i o sum? de personaje noi... Da... ?i ac?iunea se petrece ?i în Irak... Dar, vezi tu, Irakul e ceva cu care oamenii sunt deja familiariza?i. Nu poate avea acela?i impact. Nu voiam s? mai inventez un loc precum Citadela, înc? un loc secret. În primul rând, nu ar fi sus?inut nara?iunea. Apoi, ar fi fost gratuit. ?i a? fi avut senza?ia c? scriu aceea?i poveste din nou. A?a c? m-am concentrat asupra prezent?rii unor personaje noi. Totodat?, "Sanctus" se concentreaz? asupra lui Liv (jurnalist? american? – n.r.), în timp ce "Cheia" e în principal despre Gabriel (responsabil cu problemele de securitate ale unui ONG) ?i despre identitatea ?i background-ul lui. A treia carte, pe care abia am terminat-o, e despre ambii. ?tiam c?, la a doua carte, oamenii vor avea senza?ia c? nu are poten?ialul de a se ridica la nivelul celei dintâi. E continuarea unei lumi, nu inventarea uneia noi. Asta se întâmpl? cu toate seriile... Nu ai cum s? scapi de asta... Am încercat s? nu m? gândesc la asta, s? m? concentrez asupra personajelor ?i asupra nara?iunii. Sunt de p?rere c? un scriitor trebuie s? ignore cronicile. Pentru c? nu e?ti niciodat? la fel de bun ca cea mai bun? carte a ta. Nici la fel de prost ca cea mai proast? carte a ta. E?ti pe la mijloc. E ?i subiectiv. Cite?ti o cronic? ?i nu ?tii nimic despre cel care a scris-o. Mai ales pe site-uri de genul Amazon. Nu ?tii cine e autorul, nu ?tii ce scop are, nu ?tii dac? e vreun scriitor frustrat care e de p?rere c? scrie mai bine decât tine. Mai ales pe Amazon exist? un anume gen de post?ri ale unor oameni care ?i-au f?cut din ur? un motiv pentru a tr?i. Te ui?i la cronicile lor ?i consta?i c? detest? orice. Deci, ignor cronicile. A?a m? men?in s?n?tos (zâmbe?te). E mai greu s? scrii thriller acum? În compara?ie cu cât de greu era acum 30 de ani, s? zicem... Nu scriam thriller acum 30 de ani. Îmi imaginez c?... Uite, când încerci s? scrii un thriller, creezi o experien?? intens?. Oricare ar fi experien?a cotidian? a cuiva, tu încerci s-o amplifici. Dac? a? fi scris în urm? cu 30 de ani, tot a? fi încercat s? îmi amplific normalitatea. Chiar dac? lumea e acum mai frenetic? ?i oamenii sunt mai greu de ?ocat, nu cred c? e necesarmente mai greu. E ca ?i cum acum 30 de ani ar fi fost mai greu s? conduci o ma?in? cu o vitez? de 30 de mile pe or?. Acum po?i conduce o ma?in? cu o vitez? de 100 de mile pe or?. Era mai greu s? ?ofezi atunci? Nu, mergi mai repede pentru c? ma?inile sunt mai bune ?i mai rapide. În ipostaza de scriitor, tot ce po?i s? faci e s? faci lucrurile cât de bine po?i. Eu încerc s? m? ?ochez ?i s? m? surprind pe mine însumi, în calitate de cititor. Nu ?tiu... E o întrebare interesant?... M? refeream la pia?a editorial?, la agen?i etc... Da, în fiecare libr?rie sunt sute de romane thriller. Da, ai dreptate, e mai greu s? scrii un thriller acum. Foarte mul?i le scriu pentru c? li se pare c? romanele thriller ?i cele poli?iste se vând bine. Mereu s-au vândut, mereu au fost pe placul publicului. Exist? o distinc?ie bizar? între romane pur ?i simplu ?i romanele thriller ?i poli?iste. Primele c?r?i sunt literatur?, c?r?i în toat? regula, în timp ce a doua categorie de volume este pentru oamenii care habar nu au pe ce lume tr?iesc. Sincer, mi se pare ciudat pentru c? literatura e cea nou-venit?, istoric vorbind. Dickens scria thriller, Hardy, Wilkie Collins, Jack London... Cump?rai revista care avea al cincilea capitol din "Marile speran?e" ?i, la final, te "aga??" pentru c? se vrea ca tu s? cumperi ?i publica?ia de luna viitoare. La fel e acum cu orice personaj al unei serii, de exemplu James Bond. Iar în ceea ce prive?te romanele... Exist? mai nou aceast? no?iune potrivit c?reia ac?iunea unui roman este ceva degradant, de genul "Of, nu! Se întâmpl? lucruri?!". Totul ar trebui s? fie despre tr?irile interioare... Exist? foarte multe romane proaste care scap? de eticheta "romane proaste" pentru c?, vezi Doamne, sunt literatur?, sunt frumos scrise. Nu spun c? nu exist? romane considerate junk extrem de proaste, în care doar treci de la o explozie la alta ?i care nu te fac s? î?i pese de personaje nici cât negru sub unghie. Eu cred în existen?a a dou? genuri: c?r?i bune ?i c?r?i proaste.