Sfinții Mucenici Fotie și Anichit (+306) au pătimit în Nicomidia (Bitinia – Asia Mică) în timpul persecuției pornite de Împăratul Dioclețian împotriva creștinilor.
Sfântul Anichit era căpitan în armata imperială. Auzind că este creștin, împăratul a încercat să-l convingă să aducă jertfă zeilor păgâni, însă sfântul Anichit a refuzat să se lepede de Hristos și l-a înfruntat cu mult curaj, fapt pentru care a fost supus supliciilor.
Văzând chinurile la care era supus pentru dragostea sa față de credința creștină și seninătatea cu care le suportă, Fotie, nepotul Sfântului Anichit, a mărturisit în văzul tuturor faptul că și el este creștin.
Înfuriat, împăratul a poruncit ca tânărul să fie decapitat pe loc. Minune, însă: călăul, în loc să-și lovească victima, s-a lovit pe sine și a murit pe loc.
Ne puteți urmări și pe Google News
Fotie și Anichit sunt aruncați în temniță împreună, unde petrec trei ani de suferințe. La răstimpuri, erau scoși și torturați pentru a se lepăda de Hristos, dar rezultatul era de fiecare dată același: refuzul curajos al celor doi mucenici și suportarea fără crâcnire a caznelor
În cele din urmă, au fost aruncați într-un cuptor de foc. Dintre flăcări, ei au continuat să cânte. Și-au dat sufletul prin minune divină, fără ca trupurile să le fie atinse de vîlvătaie.
Recomandările noastre
