Criza economică din Spania îi trimite pe români acasă. Ibericii le vor locurile de muncă şi pun interdicţii.

La începutul anilor 2000, mii de români, femei şi bărbaţi, dormeau nopţile la cozi. Din Arad, Iaşi, Constanţa, Braşov, Craiova veneau ca furnicile să prindă biletul către visul iberic. Dimineaţa, la Oficiul de Migraţie a Forţei de Muncă, spaniolul analiza rândul lung. Prima selecţie se făcea din ochi, iar cei mai plăpânzi erau trimişi să mai prindă roşu în obraz până la următoarea pre selecţie. Restul, aleşii, plecau în Spania. Alţii ajungeau acolo prin intermediul rudelor aflate deja în Peninsula Iberică, unii urcau în autocar şi băteau direct la uşa angajatorului spaniol."Căpşunarii", peste 2 milioane la un moment dat, se mai întorceau în ţară doar vara, în concediu. Acum, jumătate dintre ei s-au întors de tot, alţii stau cu bagajele la uşă.

În Spania, criza şi politica i-au prins pe români la mijloc

La iberici e criză economică grea, locurile de muncă se topesc în fiecare zi şi, neoficial, a început campania electorală. Românii au fost prinşi la mijloc. Deşi nu mai sunt atât de mulţi cona ţionali care să mai creadă în visul iberic, guvernul spaniol a hotărât să restric ţioneze dreptul de muncă pentru cei care se vor angaja de acum înainte.

Reprezentanţii guvernului român merg la Madrid să descâlcească iţele acestei intenţii."Vrem să înţelegem decizia şi modul în care se va pune în aplicare. Vrem să ştim cum vor fi evitate abuzurile. Nu vrem ca românii, pe care de altfel spaniolii îi apreciază ca forţă de muncă, să devină masă de manevră electorală. Aşteptăm în acelaşi timp şi un răspuns al Comisiei Europene", a declarat, pentru "Evenimentul Zilei", ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu.

Reprezentanţii românilor din Spania au conturat pentru EVZ situaţia lor în Peninsulă: cât de mult a apăsat criza pe umerii lor, cum se descurcă cu locurile de muncă şi ce planuri de viitor au.

"Sunt cartiere întregi în care nu stă nimeni"

Gheorghe Găinar, Asociaţia Culturală de Sprijin şi Integrare a Românilor, Alcala de Henares, Madrid: "Înainte, domeniul construcţiilor duduia. Erau români care habar n-aveau despre construcţii, dar şi-au făcut firme în domeniu pentru că se câştigau bani. Au dat faliment şi au plecat acasă. Sunt cartiere întregi în care nu stă nimeni, arată ca nişte oraşe părăsite. Poate în agricultură se mai găsesc locuri de muncă, însă vor fi mulţi spanioli care vor dori să se angajeze."

Lucica Loliceru, Asociaţia Interculturală "Prismas Del Mundo", Zamora: "Spaniolii au sentimentul că noi, românii, le «suflăm» locurile de muncă, nu admit că am contribuit pentru ca sistemul lor economic să ajungă la un nivel înalt, că le-am realizat mai bine de 10 ani muncile pe care ei nu le doreau".

Gabriela Lăcrămioara Mărginean, Asociaţia ACASĂ, Zaragoza: "Este dificl de găsit un loc de muncă în toate domeniile, indiferent de pregătirea şi experienţa de care faci dovadă. Multe firme s-au închis şi mai multe sunt în pragul falimentului".

Diana Dinu, Asociaţia de Mediatori Interculturali Români "QVORUM", Barcelona: "Ceea ce a făcut ca lucrurile să se schimbe vizibil este criza economică din ultimii ani, care a pulverizat, practic, «băşica imobiliară» a sectorului de construcţii, sector care a ridicat imobile mai mult decât tot restul ţărilor din UE".

Sevastiana Vidraşcu, Asociaţia pentru Difuzarea Culturii Româ neşti, Parets del Valles (Barcelona): "Situaţia românilor din Catalunya este din ce în ce mai critică, locurile de muncă se găsesc tot mai greu. Avem cazurile unor familii care au intrat în şomaj, iar la terminarea acestuia, n-au mai găsit de lucru şi au fost nevoiţi să se reîntoarcă în ţară".

Invidie la locul de muncă

Alexandru Florian Egres, Asociaţia Socioculturală "El Mar Negro", Alava: "Lucrurile s-au schimbat vizibil. Ţinând cont că sunt mulţi oameni în şomaj se creează o oarecare invidie pentru locul de muncă. Unii cred că ocupăm locurile care li se cuvin de drept".

Vasilica Stir, Ascociaţia "Femeia", Madrid: "Lucrurile s-au schimbat în rău de mult, de când s-au redus locurile de muncă şi înşişi spaniolii sunt în situaţii precare, trebuind să apeleze la ajutoarele sociale pe care le oferă statul lor şi pe care le primesc toţi cei care au cotizat la asigurările sociale. Ne bucurăm de fiecare zi în care nu ni s-a dat preavizul de intrare în şomaj". "Spania impune aceste restricţii doar pentru lucrătorii români. Cum reacţionează Comisia la această măsură vădit discriminatorie la adresa cetăţenilor unui stat membru UE?“ RENATE WEBER, eurodeputat

ÎN OLANDA

Permise de lucru câştigate în instanţă

Românii care lucrează sezonier în Olanda, la ferme, şi-au câştigat dreptul de a-şi păstra permisele de muncă la un tribunal din Haga. În luna aprilie, guvernul olandez hotărâse ca românii şi bulgarii să primească permise de mun că doar în cazuri excepţionale. Ministrul olandez al Muncii, Henk Kamp, a spus că ceea ce lucrează românii în prezent, în agricultură, ar trebui să facă conaţionalii săi care primesc ajutoare de şomaj sau alţi cetăţeni ai UE, precum polonezii, care nu au nevoie de permise. Oficialii olandezi au contestat decizia, însă judecătorul care a dat verdictul crede că nu se va schimba hotărârea sa.

Citiți și:

• Spania cere permise de muncă românilor. Ce salarii ne dau ţările nordice
• DEZBATERE EVZ: Care va fi soarta conaţionalilor stabiliţi în Spania?