Sfântul Calinic se naște pe 7 octombrie 1878 la București, intră la mănăstirea Cernica pe când are 20 de ani și se călugărește în 1808.
Este ales stareț în 1818 și păstorește obștea de aici 32 de ani. Refuză să fie mitropolit al Ungrovlahiei, dar este ales episcop de Râmnic în 1850, rămânând în scaun 18 ani.
În 1859, ctitorește mănăstirea Frăsinei, ridicată după planurile sale, și instituie regulamentul aspru care este în vigoare și azi. Comuniștii scot borna pe care scrie: „Până aici au voie femeile, de aici este partea monahilor”.
Borna se găsește acum în mănăstire. În 1861, înființează o importantă tipografie la Râmnicu Vâlcea, oraș numit din acest motiv de Iorga „capitala tipografilor” . Se mută la Domnul pe 11 aprilie 1868, la 90 de ani. Este canonizat pe 20 octombrie 1955, în plin comunism, sub Patriarhul Justinian.