Un vis dintr-o noapte de iarnă
În următorii ani Napoca devine unul dintre cele mai frumoase orașe din lume, dar nici Budapesta și Bucureștii nu se lasă mai prejos. În anul 1937 se stabilește o regulă echitabilă care îndruma multele religii din Imperiu, iar galbenul imperial este una dintre cele mai stabile și mai căutate valute, valorând cam cinci dolari. În următorii ani limba latină, din ce în ce mai vorbită în administrație, devine limba oficială a imperiului, toată cultura țărilor componente fiind restructurată în această generoasă și sonoră limbă, reînviată.
Ne puteți urmări și pe Google News
Așa s-a evitat cel de al doilea război mondial, transformat în mici hărțuieli între germani, francezi și britanici în colonii, în special din Africa. Și la fricțiuni între japonezi și americani în Pacific. Pe cine credeți că cer americanii să le fie arbitru în disputa cu japonezii? Sfântul Imperiu maghiaro-român de limbă latină, una dintre cele mai mari și mai moderne puteri navale ale vremii, care avea nu mai puțin decât zece portavioane, opera șantierelor navale poloneze. Portavioane dotate cu IAR-112, cel mai rapid si mai modern avion din lume. Cu bani mulți se poate face orice și imperiul avea bani, nu glumă. A cumpărat, cu mult aur, vaste teritorii în Arabia Saudită, în Iran și în Golf. Toate fiind bănuite de petroliștii români că ar avea un potențial important de petrol și gaze. Aveau!
V-a plăcut povestea mea, un vis dintr-o noapte de iarnă? Dacă v-a plăcut, o să continui, eu o știu pe toată, poate că este realitatea într-un univers paralel, unde oamenii au fost mai inteligenți și mai puțin dușmănoși. Nu v-ar fi plăcut să fiți parte dintr-un Imperiu puternic, care v-ar fi garantat bunăstarea, pacea și mândria? Bună întrebare!
Mă întrebați, mai mulți dintre domniile voastre, ce cred despre Cristian Presură. Cred că este un nefericit. Orbul din capul șirului care îi duce pe ceilalți în groapă, din tabloul hecatomba orbilor. Este inadmisibil să păcălească atâția tineri, acest orb care nu știe ce este Lumina și pe care îl cheamă, ce comic, Cristian, adică creștinul. Mă enervez când îl aud, sau îl citesc, ”baraka” mea se revoltă, atenție, pericol, îmi spune pentru că mesajul lui miroase a pucioasă, asta este clar, promit că niciodată nu mai îl pomenesc. Retro… Poate sunt prea drastic, dar eu L-am descoperit pe Dumnezeu prin fizică și matematică. Și prin muzică. Cum poate fi cineva atât de orb, atât de limitat?
Poate, sigur că poate, pentru că nu vede că mâine este un miracol, este o altă zi!
Recomandările noastre
