Glicheria a trăit în secolul II, numele ei venind de la grecescul „glikos” ce înseamnă „dulce”. Născută la Roma într-o familie de nobili, ea s-a mutat în cetatea tracă Traianopole după moartea tatălui ei.
Pentru a stăvili dezvoltarea creștinismului, împăratul Antonin a trimis poruncă în tot imperiul să se aducă jertfe zeilor. Supunându-se ordinului imperial, guvernatorul Traciei, Sabin, a stabilit o zi pentru cinstirea lui Jupiter, sărbătoarea numindu-se „lampadaforia”, purtare de lumină. Glicheria a refuzat să aducă jertfă și, la rugăciunile ei, un fulger a lovit statuia lui Jupiter și a distrus-o. Sabin a poruncit ca fata să fie bătută, aruncată în temniță și lăsată să moară de foame. Însă, un înger venea și îi aducea mâncare. Temnicerul Laodicius, văzând minunea, s-a declarat creștin în fața guvernatorului. Pentru aceasta, i se taie capul. Glicheria a fost aruncată într-un cuptor din care a ieșit nevătămată, apoi dată fiarelor. Și-a dat sufletul în 177, iar moaștele sale, aflate în Insula Lemnos izvorăsc un mir vindecător.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
