Agenţia Naţională de Integritate (ANI) există de aproape două luni, dar nu funcţionează. Vicepreşedintele instituţiei, Alexandru Macovei, explică, într-un interviu acordat EVZ, că au apărut deja câteva sesizări privind averile demnitarilor, dar nu şi angajaţii care să verifice aceste averi.
Deşi funcţionează, teoretic, de aproape două luni, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu este capabilă, deocamdată, să controleze averea vreunui demnitar, chiar dacă au început deja să apară primele sesizări.
Vicepreşedintele ANI, Alexandru Macovei, susţine că instituţia se luptă să se pună pe picioare, duce lipsă de bani, dar şi de inspectori de integritate, singurii care pot să controleze efectiv dacă demnitarii, magistraţii sau funcţionarii publici îşi declară corect averile. Primii inspectori vor fi angajaţi abia în primăvară, iar până atunci, în arhiva agenţiei se stochează sesizări din partea cetăţenilor şi articole de presă care ar putea să facă obiectul unor cercetări. „Evenimentul zilei“: Legea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a intrat în vigoare la sfârşitul lui noiembrie, în urmă cu aproape două luni, când ar fi trebuit să fie deja funcţională. S-a întâmplat acest lucru? Alexandru Macovei: În acest moment, ANI nu are preşedinte. Ca să vă faceţi o idee clară, după ce am câştigat concursul din luna septembrie, eu am depus jurământul la Senat abia pe 5 noiembrie, ca vicepreşedinte. Din acel moment nu am putut face nimic decât să stau şi să mă uit la clădire, pentru că nu puteam să accesez bugetul. Singurul ordonator de credite prevăzut de lege este preşedintele, iar eu, ca vicepreşedinte, nu aveam această atribuţie. Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă pe 8 decembrie şi mi-a dat acces la buget. Abia pe 10 decembrie am putut să încep să fac plăţi, să cumpăr scaune, birouri, calculatoare, laptopuri, softuri... Clădirea mi-a fost predată goală. În acest moment, aveţi oameni cu care să puteţi lucra? Există două categorii de angajaţi. Cei de la cabinetul preşedintelui şi vicepreşedintelui au fost oamenii cu care am început efectiv, adică să caut oferte pe internet, am măturat, am spălat geamuri... Apoi, cam în jurul datei de 20 decembrie, ANAF şi Ministerul Justiţiei au detaşat 10 oameni. Ei au organizat procedurile de achiziţii publice şi se ocupă şi de resurse umane, comunicare sau monitorizarea presei. În ianuarie au mai venit de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici trei persoane care ne vor ajuta să organizăm concursurile pentru angajarea inspectorilor de integritate. Dar s-a verificat vreo declaraţie de avere până acum? Nu, pentru că nu avem inspectori de integritate. Ei nu pot fi angajaţi decât în urma unui examen, iar regulamentul de concurs trebuie să fie aprobat mai întâi de Consiliul Naţional de Integritate (CNI). Eu am făcut proiectul de regulament încă din 15 decembrie, dar, până acum, CNI nu a putut să-l ia în discuţie. Am promisiuni că la următoarea şedinţă se va aproba, dar de atunci până când va avea loc examenul efectiv o să mai dureze cam 35-40 de zile. În cel mai optimist caz, la 1 martie vom avea primul inspector de integritate şi, respectiv, prima declaraţie de avere verificată. Acum facem tăieturi din ziare, ne facem un stoc, dar deocamdată nu putem decât să ne uităm la ele pentru că nu avem inspectori cărora să le dăm în lucru.
Aţi primit până în acest moment vreo sesizare? Da. Avem deja trei sesizări, dintre care două au fost depuse de asociaţii neguvernamentale şi se referă la averea unor magistraţi din ţară. A treia a venit de la Corpul de Control al guvernului şi se referă la unele incompatibilităţi ale unei persoane din învăţământul superior. Dar aceste sesizări trebuie şi ele să aştepte până în momentul în care vom avea inspectori de integritate, pentru că legea este foarte clară, numai ei pot să facă verificări şi nimeni altcineva, nici măcar preşedintele sau vicepreşedintele. Totuşi ANI este o instituţie foarte nouă. Ştiu cetăţenii despre existenţa ei? Cum vă propuneţi să-i informaţi? În două-trei săptămâni, o să fie gata şi site-ul de internet şi o să facem şi o lansare publică a agenţiei. Până acum, noi nu am primit nicio sesizare din partea unei persoane fizice, dar sperăm că se va întâmpla şi acest lucru odată ce vom lansa oficial instituţia şi ne vom crea canale de comunicare. Cine se poate înscrie la concurs ca să devină inspector ANI? Avem în schemă 106 posturi de inspectori de integritate. Ei trebuie să fie ori jurişti, ori economişti, de la debutanţi, adică tineri care au terminat ieri facultatea, dar şi oameni cu experienţă în aceste domenii. Nu vor fi foarte mulţi debutanţi, pentru că, până la urmă, ANI nu e o şcoală, deşi mi-ar fi plăcut să fie mai mulţi oameni pe care să-i formăm noi aici. Timpul este însă deja depăşit faţă de angajamentele care s-au luat. Dacă un cetăţean ar vrea să facă o sesizare mâine, cum procedează? Păi, trebuie fie să vină personal la sediu şi să o depună, fie o poate face prin poştă sau prin e-mail. Dar agenţia nu face decât să o stocheze undeva şi să aştepte debutul activităţ ii, când vor fi inspectori. PROFIL A lăsat dosarele de corupţie pentru averile demnitarilor Vicepreşedintele ANI, Alexandru Macovei, în vârstă de 33 de ani, este singurul şef pe care îl are în prezent instituţia. El îndeplineşte temporar şi funcţia de preşedinte al agenţiei, după ce niciunul dintre cei care au candidat pentru această funcţie nu a reuşit să promoveze concursul de numire.
Macovei a lucrat aproape 10 ani ca procuror şi s-a specializat în cazuri de corupţ ie, fiind unul dintre anchetatorii care au lucrat în Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA) încă de la înfiinţarea acestei structuri, în 2003.
A demisionat însă din sistem în 2006 şi şi-a deschis o firmă de consultanţă, de care s-a ocupat până la finele anului trecut, când s-a înscris la concursul pentru funcţia de vicepreşedinte al ANI, fiind singurul candidat care a promovat acest examen, cu un rezultat de 86,35 de puncte din 100. OFERTE „UE aşteaptă de trei ani să finanţeze ANI“ S-au alocat bani suficienţi pentru ca ANI să devină operaţională? Bugetul ANI pe tot anul a fost fixat la 2.000.000 de euro, ceea ce înseamnă extrem de puţin. De exemplu, ştiţi cât are bugetul unui ADP (Adminstraţia Domeniului Public - n.r.) de sector din Bucureşti, adică cei care se îngrijesc de spaţii verzi şi de curăţenia oraşului? 3.000.000 de euro. Dacă vrem să facem agenţia operaţională cu 200 de oameni, aşa cum scrie în lege, sunt absolut insuficienţi aceşti bani, dar o să încercăm să-i drămuim. Sperăm să mai primim şi la rectificarea bugetară...
Ce cheltuieli se acoperă cu aceste două milioane de euro? Cam 70% ajung pentru plata salariilor angajaţilor, iar restul va fi folosit pentru dotări. Mai sunt însă şi alte necesităţi cum ar fi traininguri pentru pregătirea personalului. Să mai spun un lucru care este într-un fel amuzant, dar şi trist în acelaşi timp... Pentru această agenţie, există programe de finanţare ale Uniunii Europene şi ale Băncii Mondiale încă din 2005. Deci ei aşteaptă încă de atunci să apară ANI ca să o finanţeze, să o ajute, să o mişte... şi iată că suntem deja în 2008. Eu am aflat abia astăzi (vineri - n.r.) despre existenţa acestor programe şi am întrebat şi eu: „Unde sunt aceşti bani?“. Pentru că avem nevoie de ei. Va trebui să ne apucăm să facem proiecte pentru a avea acces la aceste finanţări. Despre ce sume vorbim? Nu ştiu foarte exact acum, n-aş vrea să greşesc, dar am înţeles că sunt de ordinul a sute de mii de euro. PE LISTA DE AŞTEPTARE Contul de campanie al lui Băsescu EVZ a semnalat, acum câteva zile, că preşedintele Traian Băsescu a omis să treacă în ultima sa declaraţie de avere şi contul bancar deschis pe numele său în timpul campaniei de la referendumul pentru demiterea sa din funcţie. Reprezintă acesta un caz pentru ANI? Agenţia, în momentul de faţă, a luat act de acel articol din ziar, dar deocamdată noi nu avem date despre acest cont şi nici nu le putem solicita pentru că nu avem inspectori de integritate. Ca să ştim dacă putem vorbi despre un caz, trebuie mai întâi să verificăm cine este exact titularul acelui cont. Presa scrie că titularul este chiar Traian Băsescu, dar noi trebuie să mergem să cerem date direct de la bancă, să vedem exact dacă este aşa sau nu. Şi numai un inspector de integritate poate să strângă aceste date, deci trebuie să mai aşteptăm să vedem ce este cu acest caz, ca şi cu toate celelalte pe care le-am înregistrat până acum. HIBE
Lege cu multe scăpări, numai bună pentru avocaţi Dacă un cetăţean vrea să sesizeze ANI în legătură cu averea unui demnitar, legea îi cere să aducă „dovezile şi informaţiile“ pe care se bazează. Ce trebuie să conţină minimum o sesizare pentru a fi luată în considerare de inspectorii ANI? Noi vrem să interpretăm mai larg această prevedere, întrucât nu este normal să-i ceri cetăţeanului care te-a sesizat să aducă şi probele. De-asta există inspectorii ANI, să strângă ei probele, cel puţin asta este opinia mea. De exemplu, dacă se reclamă că un demnitar are în proprietate un teren pe care nu l-a trecut în declaraţia de avere, cred că este suficient să se indice localitatea sau judeţul în care se află, iar un inspector să se ducă să verifice la administraţia financiară, la Cartea Funciară... Ar fi absurd să se considere valide doar acele sesizări care vin însoţite de toate probele. Ar fi un abuz. Nu există pericolul ca, dacă un caz ajunge până la urmă în faţa instanţei, această prevedere restrictivă a legii să poată fi invocată ca viciu de procedură? Ba da există, dar aici intervine priceperea şi înţelepciunea noastră, va trebui să ne batem în faţa instanţei, să ne susţinem cazul. Nu doar îl aruncăm acolo şi îl lăsăm la mâna judecătorului. Sesizările anonime le luaţi în calcul? Nu, nu sunt valabile, legea spune că se înregistrează doar sesizările datate şi semnate. Există însă posibilitatea ca o anonimă să conţină totuşi date solide despre un caz anume, şi atunci ANI se poate sesiza din oficiu pe baza acelor informaţii. Cum se va desfăşura apoi controlul averii? Există mai întâi o cercetare prealabilă, adică o strângere preliminară de date legate de caz. Abia apoi se trece la verificarea propriu-zisă, când cel cercetat vine cu avocat, îşi face apărarea... este exact ca la Parchet. Dar în lege se spune că nu se controlează averea unui demnitar în cazul căruia se descoperă o diferenţă de cel puţin 10.000 de euro între venituri şi averea declarată, dacă respectivul „justifică“ această diferenţă. De ce nu este de-ajuns simplul fapt că nu a declarat public această diferenţă? Asta m-am întrebat şi eu. De ce trebuie să se cerceteze dacă este justificată o diferenţă de... să spunem 11.000 de euro, de vreme ce această sumă trebuia să existe deja şi în declaraţia de avere. E o mare problemă aici. Apoi, să spunem că dacă diferenţa este una mai mică, poate de numai 9.000 de euro. Într-un astfel de caz, noi nu putem să pornim procedura de verificare a averii. Dar, pe de altă parte, nu putem oare să spunem că avem o declaraţie de avere care nu e conformă cu realitatea? Oare nu vorbim deja despre posibilitatea unei infracţiuni de fals în declaraţii? N-ar trebui să sesizez Parchetul? Sunt convins că se vor ridica numeroase probleme juridice pe viitor, pentru că există scăpări ale legii. Va fi o pâine bună de mâncat mai ales pentru avocaţi. Mă aştept ca Legea ANI să fie contestată şi paracontestată la Curtea Constituţională în acest an.
Recomandările noastre
