Falsul l-ar reprezenta declaraţia de avere din 2004 a fostului ministru al justiţiei Rodica Stănoiu, declaraţie care, în forma ei pretins originală, diferă de copia conformă cu originalul, ambele trimise instanţei.
Diferenţele între cele două documente sunt susţinute de juriştii Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care le-au sesizat la termenul din această săptămână al procesului intentat instituţiei de Rodica Stănoiu, ce a primit în 2006 un verdict de colaboratoare a fostei Securităţi. Procesul a fost strămutat anul trecut la Curtea de Apel Oradea, care a cerut Senatului declaraţia de avere a Rodicăi Stănoiu din 2004, făcută în calitate de senator, pentru a o folosi ca termen de comparaţie într-o expertiză grafologică. Iniţial, Senatul a trimis doar o copie conformă cu originalul, însă la cererea repetată a instanţei, a transmis și declaraţia pretins originală. Pe cele două documente apare însă un scris diferit, susţin reprezentanţii CNSAS, care au sesizat şi diferenţe de conţinut: în varianta „originală”, cuvântul senator este scris „senaor”, iar unor numere care reprezintă suprafeţe imobiliare deţinute de fostul ministru le lipsesc cifre.
Coleg de nădejde, suspectat de fals
Protocolul de expediere către instanţă a celor două documente este semnat de secretarul general al Senatului, Ion Moraru, susţin juriştii CNSAS care au anunţat că vor face o sesizare penală pentru fals. Ion Moraru a fost coleg de partid cu Rodica Stănoiu în PSD, până când aceasta a părăsit partidul, coleg în cabinetul Adrian Năstase, în perioada 2001-2004, în care el era secretar de stat, iar Rodica Stănoiu ministru de justiţie, dar şi coleg în Senat, în legislatura 2004-2008. Ion Moraru nu a putut fi contactat de EvZ pentru a comenta discrepanţele sesizate de CNSAS între cele două documente. În economia procesului Rodicăi Stănoiu cu CNSAS, declaraţia de avere ar fi putut avea un rol esenţial înctrucât ea urma să fie pusă de grafologi faţă în faţă cu mai multe documente din dosarul de Paşapoarte al fostului ministru, scrise şi semnate de acesta înainte de 1989. Cererea de a fi comparate chiar aceste documente a venit din partea Rodicăi Stănoiu, CNSAS solicitând doar compararea înscrisurilor de la Paşapoarte şi a celor 47 de note informative semnate „Sanda”, provenind din arhiva fostei Securităţi.
„Botezul” lui Dongoroz şi acuzaţii de la plastografie
La un termen anterior, de la sfârşitul anului trecut, Rodica Stănoiu a uimit instanţa de la Oradea susţinând că ea nu este Rodica-Mihaela Stănoiu. Cu actul de identitate în mâini, aceasta a demonstrat instanţei că pe ea o cheamă de fapt Mihaela-Rodica Stănoiu, inversiunea celor două prenume funcţionând doar ca un fel de „nume de scenă”, inventat, pentru o mai bună sonoritate, de celebrul profesor de drept Vintilă Dongoroz, autor al codului penal şi a celui de procedură penală din 1968, în echipa căruia se afla atunci ca cercetătoare. Scopul urrmărit de fostul ministru era acela de a demonstra că nu a scris nici documentele de la Paşapoarte. Soţul său, Şerban Stănoiu, fost judecător la Curtea Constituţională, şi care este mandatar în proces, a a susţinut că documentele cu pricina reprezintă o plastografiere a CNSAS, ca şi notele informative. CNSAS, la rândul său, consideră că trei documente oferite instanţei, la începutul procesului, de Institutul de Cercetări Juridice, unde a fost angajată Rodica Stănoiu, nu sunt autentice, ele fiind scrise cu aceeaşi mină de pix, deşi sunt datate pe parcursul a trei decenii. O expertiză grafologică efectuată de de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) arată că acestea nu ar fi fost scrise de Rodica Stănoiu. Cătălin Grigoraş, fost director adjunct al INEC, a acuzat însă în vara anului trecut presiunile politice asupra instituţiei pe care a condus-o, exemplificând chiar cu acest caz, în care experţii au refuzat să vadă că cele trei înscrisuri propuse pentru expertizare erau scrise cu acelaşi pix, deşi erau datate în trei decenii diferite. La scurt timp după ce a lansat aceste acuzaţii, fostul director adjunct al INEC a plecat definitiv în Statele Unite, unde este profesor la Universitatea Colorado Denver. „Documentele (n.r. - care reprezintă trei referate scrise de Rodica Stănoiu) sunt contrasemnate de însuşi Dongoroz”, a argumentat pentru autenticitatea actelor noua avocată a lui Stănoiu, Doina Donuţiu, din Satu Mare.
Recomandările noastre
