Spre finalul anului 1985, jurnaliştii cotidianului The New York Times publicau un text despre starea de sănătate tot mai precară a preşedintelui Republicii Socialiste România (RSR), Nicolae Ceauşescu.

Informaţiile erau culese din interiorul cercurilor diplomatice de la Bucureşti şi indicau faptul că liderul Partidului Comunist Român (PCR) începuse panta descendentă, motiv pentru care trebuia să predea ştafeta şi să-şi aleagă urmaşul.

„Diplomații anunţă semne tot mai mari ale bolii lui Ceaușescu”, este titlul articolului disponibil în arhiva NYT:

„Apariția fragilă a președintelui Nicolae Ceaușescu în ultimele luni și semnele că fotografiile oficiale ale acestuia au fost modificate, au consolidat speculațiile că este grav bolnav, potrivit diplomaților occidentali și ale altora de aici.

Aceștia spun că domnul Ceaușescu, liderul României în ultimii 20 de ani, ar putea pregăti un membru al familiei sale pentru a-l succeda.

Diplomații spun că au fost uimiţi de o deteriorare accentuată a aspectului domnului Ceaușescu, menționând că fața lui a devenit subțire și uzată și că el pare tot mai fragil.”

Ultima încercare a lui Ceaușescu de a recâștiga încrederea românilor

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, Comitetul Municipal PCR hotărăşte organizarea la Bucureşti, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a unui mare ”miting popular” care să condamne ”acţiunile” de la Timişoara.

Astfel, prin această acțiune disperată, Ceaușescu încerca să recâștige încrederea populației, însă ultimul său discurs de la celebrul balcon al Comitetului Central nu a avut efectul scontat. Rostirea a fost acaparată de huiduieli, iar panica creată în rândul manifestanților a dus la începutul Revoluției din București. Ziua următoare, pe 22 decembrie 1989, revoluționarii pătrundeau în sediul Comitetului Central, iar dictatorul Nicolae Ceaușescu părăsea cu un elicopter sediul CC, simbolul puterii comuniste.

Însă, fuga disperată a lăsat o mulțime de documente în urmă, precum mai multe notițe de pe biroul lui Ceaușescu, însemnate chiar de către acesta. Episodul este menționat de publicistul Alex Mihai Stoenescu, în volumul „Revoluția din Decembrie 1989 – O tragedie Românească”, volumul 4.

Se pare că Ceaușescu își pregătise un discurs special în care cita din Fidel Castro, liderul Cubei și în care îl ataca extrem de violent pe Mihail Gorbaciov, liderul sovietic și arhitectul perestroikăi, mișcarea de liberalizare care a dus la prăbușirea regimurilor comuniste aflate deja în moarte clinică.

„Pe biroul lui Ceaușescu s-au găsit câteva telegrame Agerpres. Două dintre ele – așa cum au relatat revoluționarii care au intrat în biroul lui în după-amiaza de 22 decembrie – aveau sublinieri și semne făcute cu cerneală albastră. Erau telegrame privind reacția lui Fidel Castro la programul perestroika și cu referire la evenimentele din Panama.

(…)

El subliniase un pasaj din cuvântarea lui Fidel Castro la adunarea populară de la Havana din 11 decembrie 1989. (…) Era un atac direct și violent la adresa lui Mihail Gorbaciov. Pe de altă parte, Castro atingea problema dragă lui Ceaușescu: „calomnierea socialismului”, „distrugerea valorilor socialismului” de către Gorbaciov. Era teme pe care Ceaușescu intenționa să le atace la mitingul din 21 decembrie (…) și chiar fraze pe care dictatorul român intenționa să le reproducă din cuvântarea dictatorului cubanez”, arată Alex Mihai Stoenescu, în volumul citat.