Semnal de alarmă transmis de un cunoscut medic înaintea meselor copioase de Paște. Care sunt marile riscuri

Sursa foto: Arhiva EVZ

Înaintea meselor îmbelșugate din ziua de Paște, medicii atrag atenția că moderația este esențială. Pentru a nu ne da organismul peste cap și pentru a nu avea probleme grave digestive.

Cumpătarea ar trebui să fie cheia alimentaţiei de sărbătorile pascale, afirmă medicul Tudor Ciuhodaru, care recomandă românilor să nu mănânce imediat după slujba de Înviere.

„Moderaţia ar trebui să fie cheia alimentaţiei şi de sărbătorile pascale. În caz contrar, veţi avea nevoie de serviciul de urgenţă şi ne vom vedea în gardă chiar din prima zi. Dacă vreţi însă să petreceţi în familie şi nu prin spitale: nu daţi startul la mese copioase chiar de la 12 noaptea sau imediat după slujbă. Aşteptaţi măcar până dimineaţă sau mai bine până la orele prânzului", recomandă medicul, într-o postare pe Facebook.

Sfaturile date de medici, înaintea Paștelui

El adaugă că alimentele trebuie introduse treptat, putându-se începe cu friptură de miel, precedată eventual de o salată de crudităţi, asociată unei garnituri de legume făcute la grătar, urmată de o felie de ananas crud, nu din conservă, care va facilita digestia.

"Cei care au postit trebuie să reia cu prudenţă alimentaţia normală începând cu brânzeturi, legume, fructe şi carne de pasăre, urmate de cantităţi mici de ciorbă şi drob. Fiecare masă trebuie să conţină un singur aliment ',concentrat'. Consideraţi ,'concentrat' tot ce nu e fruct sau legumă, aşa că friptura, drobul, sarmalele se vor consuma separat, nefiind recomandate nici măcar amestecurile de friptură cu ouă sau al cărnii de miel cu cartofii şi nici consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă", arată medicul.

Acesta recomandă să se asigure o pauză de cel puţin jumătate de oră între felurile de mâncare pentru a evita atât senzaţia de suprasaturaţie, cât şi sindroamele dispeptice.

"Indiferent de starea de sănătate alcoolul trebuie băut cu prudenţă putând, mai ales în asociere cu mâncarea grasă, duce la pancreatite, ulcere, hemoragii digestive, colici biliare. Precauţii speciale trebuie avute în vedere la cei cu afecţiuni digestive, metabolice sau cardiace, ce trebuie să respecte regimul igienodietetic (fără dulciuri, sare etc) şi medicamentos. Pacienţii cu afecţiuni metabolice (diabet) vor respecta indicaţiile terapeutice pentru că, în caz contrar, decompensările pot fi grave, mergând până la comă. Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune, insuficienţă cardiacă, cardiopatii ischemice) vor fi atenţi la excesul de sare şi grăsimi. Orice durere precordială cu durata de peste 3-5 minute indică susipiciunea unui sindrom coronarian acut ce necesită prezentare urgentă la spital", îndeamnă medicul.

Cum evită problemele persoanele cu alergii

Tudor Ciuhodaru nu îi uită nici pe cei cunoscuţi cu alergii alimentare, care vor trebui să aibă grijă la tipurile produselor consumate, să aibă la ei medicaţia de urgenţă şi să se prezinte la spital în cazul erupţiilor pruriginoase asociate tulburărilor respiratorii.

"Nu întrerupeţi medicaţia cronică pentru a mânca sau bea în exces. (...) Încercaţi să înlocuiţi carnea, dulciurile şi grăsimile cu salate şi fructe şi rezervaţi timp pentru plimbări în aer liber sau sport sau veţi fi nevoiţi sau nevoite să vă luptaţi mai târziu cu kilogramele dobândite în aceste zile", mai recomandă medicul Tudor Ciuhodaru.